Plecat în Italia, un preot moldovean a întreținut relații sexuale cu o prostituată româncă pe care a jefuit-o

http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Plecat_in_Italia-un_preot_moldovean_a_intretinut_relatii_sexuale_cu_o_prostituata_romanca_pe_care_a_jefuit-o_0_444555988.html

Victima a depus o plângere pe numele celor doi agresori. În prezent, făptașul cu sutană și complicele lui, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, sunt cercetați de poliția italiană.

Pastorul ortodox a fost pus sub acuzație de poliția italiană pentru faptul că în urmă cu o săptămână a întreținut relații sexuale cu o prostituată pe care, ulterior, a jefuit-o. Incidentul s-a petrecut în regiunea Vicenza.

Conform unei publicații din Italia, parohul moldovean se afla legal în Italia. Acesta, împreună cu un complice sosit tot din Republica Moldova, ar fi racolat-o pe prostituata româncă pentru a întreține relații sexuale.

Cei doi i-ar fi plătit femeii 100 de euro pentru o jumătate de oră de plăceri lumești. Deoarece timpul dedicat expirase, românca le-ar fi cerut să întrerupă actul sexual, moment în care cei doi moldoveni i-au sustras banii.

Potrivit poliției italiene, moldovenii puși pe distracții interzise de lege s-ar fi aflat într-un BMW de lux care aparține unui alt preot din Republica Moldova. În acest moment, agresorul cu sutană preoțească și complicele său sunt cercetați de autoritățile din Italia.

Preotul, patron peste biserică!?

http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/preotul-patron-peste-biserica/cn/news-20100820-11372855

Membrii Consiliului Bisericii Ortodoxe din Grăniceri l-au rugat pe preotul Faur Aurel să facă şedinţa de consiliu pentru a se stabili taxele care trebuie încasate pentru serviciile bisericeşti precum: cult, înmormântări, parastase, botezuri, cununii etc. Răspunsul preotului a fost: „Aici, eu sunt patron!”

Bisericii noastre i s-a retrocedat un local care făcea parte din patrimoniul bisericii. Acest local s-a dat în chirie, dar nimeni nu ştie câtă chirie se plăteşte şi unde sunt aceşti bani. Este aceasta o dovadă că biserica e privatizată! Preotul face slujba, soţia sa cântă în strană... şi îşi însuşeşte întreaga sumă ce se încasează la biserică. Când a venit preotul Faur Aurel - ca slujitor, nu ca patron - la biserica noastră, preoţii nu erau plătiţi de stat şi, totuşi, s-au putut aduna bani. Dar acum, biserica nu are niciun cont deschis la bancă, nu are niciun ban.

Prin dumneavoastră, întrebăm Arhiepiscopia cine a vândut biserica noastră rămasă din moşi-strămoşi, acestui preot care de ani de zile îşi bate joc de această biserică şi de puţinii enoriaşi care au mai rămas.

În data de 9 mai 2010, ÎPS Timotei Seviciu a fost la biserica noastră şi i-a trasat preotului sarcina să facă şedinţă de comitet. Dar preotul nu vrea.

Am făcut mai multe sesizări la Arhiepiscopie, dar fără niciun rezultat. Ne-am adresat şi Patriarhiei, de unde ni s-a răspuns că Arhiepiscopia este în măsură să ia hotărâri împotriva acestui preot. Cărui organ de stat să ne mai adresăm pentru a se face ceva?

NEAMŢ MOISE

CONSILIUL PAROHIAL GĂRNICERI

1.000 de lacasuri de cult nu si-au achitat CAS, singura obligatie de plata pe care o au catre buget

http://www.financiarul.com/articol_58060/1-000-de-lacasuri-de-cult-nu-si-au-achitat-cas-singura-obligatie-de-plata-pe-care-o-au-catre-buget.html

de Ioana Erdei | 16 Martie 2011



80% din sumele restante sunt mai vechi de un an
Bisericile si manastirile din Romania au ajuns pe lista cu rau-platnici a statului . Cu datorii mai vechi chiar si de un an, apro­ximativ 25 de biserici din fiecare judet al tarii nu au achitat indemnizatia de somaj, contributia la pensii sau asigurarea de sanatate a angajatilor. Mai exact, peste 1.000 de lacasuri de cult din Romania au datorii la stat de 14 milioane de lei, aproximativ 3,34 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de ANAF pentru „Fin.ro”.

Desi sunt scutite de o serie de impozite, respectiv impozitul pe profit sau cel pe venit, pentru toate produsele pe care le comercializeaza sau serviciile pe care le ofera contra cost enoriasilor, lacasurile de cult nu achita la timp nici putinele obligatii pe care le au catre bugetul de stat.
Fiscul este mult mai rabdator cu acestea si impune executarea silita doar in ultima instanta, dupa mai multe amanari la plata, motiv pentru care datoriile au ajuns sa fie mai vechi de 12 luni. Daca raportam la suma totala care a ramas de recuperat la bugetul de asigurari sociale la 31 decembrie 2010 de 5,03 miliarde de lei (1,19 miliarde de euro), rezulta ca restantele institutiilor bisericesti reprezinta 0,3% din arieratele pe care statul le are de recuperat din contributii sociale.

 Aproximativ 80% din datorii, respectiv 11 milioane de lei (2,63 de milioane de euro) sunt mai vechi de un an. Aceasta suma o datoreaza, in total, 300 de biserici.

Guvernul contribuie anual cu sume semnificative la salariile preotilor, respectiv in 2011 au fost alocate 248,63 de milioane de lei, adica echivalentul a 59,2 milioane de euro.
Sechestru pe bunurile Arhiepiscopiei Tomisului

In toamna anului trecut, Directia de Finante Constanta a pus sechestru pe o parte din bunurile Arhiepiscopiei Tomisului pentru o datorie istorica de 4,2 milioane de lei (1 milion de euro), din care peste 2,8 milioane reprezentau datorii pentru neplata impozitului pe salariile preotilor, iar aproape 1,4 milioane - dobanzi si penalitati de intarziere. Fiscul a pus atunci sechestru pe mai multe terenuri, imobile si automobile ale Arhiepiscopiei.

Institutia bisericeasca a primit initial somatii, a avut popriri pe conturile deschise la mai multe banci, abia dupa aceea fiindu-i sechestrate bunurile.

Mai exact, statul a executat Palatul Arhiepiscopal aflat in municipiul Constanta, a carui suprafata construita este de 810 metri patrati, jumatate din dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata totala de noua hectare si 5.000 de metri patrati, situat in extravilanul orasului Ovidiu, precum si asupra unui apartament cu doua camere si dependinte cu o suprafata de 46,57 metri patrati, din Constanta. S-a pus sechestru si pe 13 autovehicule, printre care autoturisme Volkswagen, Citroen si Dacia, autoutilitare, dar si un autotractor Volvo.
La doua luni dupa instituirea sechestrului, Arhiepiscopia Tomisului si-a achitat datoria catre bugetul de stat. „Prin ordinele de plata ale institutiei noastre, cu nr. 231, 261 - 269, din data de 28 octombrie 2010, au fost achitate toate datoriile restante ale Arhiepiscopiei Tomisului catre Bugetul de Stat (ANAF)”, a precizat, la vremea respectiva, biroul de presa al Arhiepiscopiei Tomisului.

Legea nu permite executarea
Potrivit Hotararii Guvernului Romaniei nr. 53 din 16 ianuarie 2008, bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile.
Potrivit legii, sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal. Doua terenuri, proprietatea institutiei bisericesti, sunt scoase la licitatie in aceasta luna.

Biserica, scutita prin lege de impozite

Guvernul a aprobat in 2009 cateva modificari la Codul Fiscal prin care cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Pe lista se mai regasesc si Trezoreria statului, BNR, fundatiile, organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si patronale, precum si asociatiile de proprietari sau locatari.

Astfel, potrivit articolului 15 din Codul Fiscal, cultele sunt scutite de plata impozitelor pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, pentru venituri obtinute din chirii si pentru cele realizate din instrainarea activelor. Totodata, lacasurile de cult nu platesc impozit pe profit pentru veniturile in bani din despagubiri ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de lege, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate pentru intretinerea bisericilor, pentru inva­tamant sau pentru furnizarea de servicii sociale.

FOTO/În ciuda crizei, severinenii dau bani bisericilor/ Anul trecut s-au strâns, din donații, aproape 400.000 de lei numai de la persoane fizice

http://www.adevarul.ro/locale/turnu-severin/FOTOIn-severinenii-bisericilor-Anul-persoane_0_427757503.html

Pe lângă ajutorul dat pentru construcția sau reprarea unor lăcașuri de cult, enoriașii participă activ și la campanile sociale inițiate de Episcopia Severinului și Strehaiei.

În ciuda crizei, majoritatea preoților parohi susțin că sumele donate de enoriași rămân constante. Banii credincioșilor din Severin au făcut posibile reparațiile unor lăcașuri de cult, dotarea sau modernizarea acestora. Astfel, banii credincioșilor au ajutat la continuarea lucrărilor la Catedrala Nașterii Maicii Domnului, cu o sumă de 40.000 de lei, strânsă pe parcursul anului trecut.

De asemenea, la nivelul județului există 13 biserici noi, 8 biserici în curs de pictare, 12 lăcașuri se află în stadiul de restaurare, iar în cazul altor două, s-a pus piatra de temelie. La toate acestea, contribuția totală a enoriașilor se ridică la peste 325.000 de lei.

„Fiecare sumă e importantă. Dacă nu ar fi fost contribuțiile enoriașilor, ne-ar fi fost mult mai greu să mergem mai departe cu construcția”, ne-a spus Daniel Achim, preotul paroh al Catedralei Nașterii Maicii Domnului.

Campanii sociale, susținute de credincioși

Cele mai mari sume se strâng, însă, pentru campaniile sociale. Nevoia oamenilor de a-și ajuta semenii și încrederea pe care o au în Biserică îi determină să doneze bani, haine, jucării sau alte obiecte utile.

„În fiecare an desfășurăm campanii de sensibilizare a populației cu privire la problemele aproapelui. Oamenii dau, din puținul lor și am avut chiar și copii care au ajutat alți copii”, a spus, pentru Adevărul de Seară, părintele George Smeu, consilier social în cadrul Episcopiei Severinului și Strehaiei.

Sediul Episcopiei Sălajului, ridicat din buzunarul credincioşilor

http://magazinsalajean.ro/index.php?cmd=article&artid=24739

un articol de A.M. (14 Martie 2011)

Noul sediu al Episcopiei Sălajului a înghiţit deja, din banii contribuabililor, cinci miliarde de lei vechi, pe lângă sumele strânse în biserici prin cele două colecte. Mai nou, mai marii Bisericii se grăbesc să-şi facă casă nouă spunând că mai pot fi găzduiţi în actualul sediu doar şapte ani şi mizează pentru acoperirea costurilor, care vor depăşi 56 de miliarde de lei vechi, pe "buna-credinţă" a celor care trec pragul bisericilor.


Aproape 500.000 de lei s-au repartizat de la Consiliul Judeţean Sălaj pentru construirea unui nou sediu al Eparhiei Sălajului. Episcopia Sălajului s-a înfiinţat pe data de 22 octombrie 2007, iar alegerea şi întronizarea primului episcop de Sălaj a avut loc pe 5 martie şi respectiv, 13 aprilie 2008. De atunci, Episcopia Sălajului a funcţionat într-o clădire pusă la dispoziţia Bisericii Ortodoxe de către Consiliul Judeţean Sălaj, pe o perioadă de zece ani. De la bugetul judeţului, la acea dată, s-au alocat fonduri pentru reabilitarea şi reamenajarea spaţiului. Mai marii bisericii ortodoxe din judeţ, ştiind că dispun de imobilul primit pe o perioadă limitată, au purces la identificarea unui teren şi la demararea efectivă a lucrărilor de construcţie a viitorului sediu.


Ulterior, Consiliul Judeţean a alocat, din nou, bani şi pentru noul sediu. Astfel, în luna decembrie a anului 2009 s-au repartizat Episcopiei Sălajului pentru lucrările noului sediu suma de 295.000 de lei, iar anul trecut 200.000 de lei. Piatra de temelie a fost pusă pe data de 7 septembrie 2010, la coada Lacului din Brădet. Se preconizează ca acest lăcaş multifuncţional să includă atât reşedinţa ierarhului, cât şi paraclisul episcopal, birourile centrului eparhial, un centru de asistenţă socială, o sală de conferinţe, bibliotecă şi spaţii pentru expunerea şi depozitarea obiectelor de patrimoniu naţional.


Criza încurcă socotelile


În timp ce credincioşii sălăjeni se confruntă cu efectele crizei economice, cu rata foarte ridicată a şomajului şi cu diminuarea salariilor, marii lor păstori croiesc planuri de casă nouă. Şi încă ce casă. Cu toate că cei mai mulţi dintre ortodocşii la care apelează Episcopia Sălajului abia se târăsc prin existenţă, de-abia au ce pune pe masă, cu ce-şi trimite copiii la şcoală, ori cu ce-şi plăti facturile la întreţinere, clericii mizează încă pe faptul că totuşi se mai pot strânge de la ei bani pentru Casa Domnului. Şi-i îndeamnă să-şi deschidă punga, spunându-le enoriaşilor că fiecare gest făcut, fiecare leuţ dat pentru construcţia unui lăcaş bisericesc, nu va rămâne nerăsplătit de Tatăl din Ceruri.


Sălăjenii au fost totdeauna sensibili şi receptivi la apelurile preoţilor lor, au deschis portmoneul şi, după puterile lor financiare, au oferit bani pentru a avea un lăcaş nou, ori reparat şi bine încălzit. Dovadă stau foarte multe biserici ridicate sau refăcute în tot judeţul mai ales după Revoluţie. Sărăcia cruntă pusă pe masa tuturor de criza economică induce, însă, în omul de rând un sentiment nou, explicabil de altfel, acela de a se revolta la auzul îndemnului de a pune, din truda lui, câte un bănuţ pentru construcţia noului sediu al episcopiei. Pentru că acum omul cu greu se mai vede dând din agoniseala lui chiar şi pentru cei mai năpăstuiţi, darămite pentru lucruri care mai pot aştepta. Aproape fiecare persoană ezită să se solidarizeze cu cei năpăstuiţi pentru că se vede ea însăşi pe marginea prăpastiei.


Peste 200 de parohii implicate în strângerea de fonduri


Purtătorul de cuvânt al Episcopiei, preotul Gabriel Gârdan, a estimat că lucrarea ar putea fi finalizată în minim trei ani. Posibilele surse financiare ale acestei investiţii sunt sponsorizările şi donaţiile de la credincioşi, precum şi sumele de la bugetul de stat şi de la judeţ. Reprezentantul episcopiei nu a avansat însă, valoarea cheltuită până acum, nici a sumelor strânse de la credincioşi prin cele două colecte realizate la nivel de judeţ. Interlocutorul nostru nu s-a arătat intimidat de criză, susţinând că "viaţa merge înainte. Vom continua acest proiect, chiar dacă e nevoie să facem paşi mai mici. S-au făcut foarte multe lucruri şi pe timp de criză, iar oamenii de bună credinţă, care au dat când nu a fost criză, vor da şi acum".


„În conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul Bisericii Ortodoxe Române, cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile benevole ale credincioşilor, din veniturile unităţilor de cult obţinute din activităţi proprii şi din contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul autorităţilor publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii. Dar cum până în momentul de faţă Secretariatul de Stat pentru Culte nu a oferit, de la înfiinţarea Episcopiei, niciun leu Centrului Eparhial Sălaj, în acest moment noi ne bazăm în principal pe contribuţia benevolă a credincioşilor noştri”. Mai mult, părintele Gabriel Gârdan este convins că "aşa cum credincioşii dintr-un sat au putut strânge bani pentru construcţia unei biserici noi, aşa şi la nivelul judeţului, din cele peste 200 de parohii se pot aduna fondurile necesare pentru realizarea noului sediu episcopal".

Bacău: Un preot a vândut un mormânt cu tot cu mort

http://www.adevarul.ro/locale/bacau/Bacau-_Un_preot_a_vandut_un_mormant_cu_tot_cu_mort_0_443955618.html

O femeie de 54 de ani susține că din două locuri de veci, cumpărate în cimitir, a rămas fără niciunul. În urmă cu două luni, ea a avut o surpriză de proporții: și mormântul în care era îngropată mama sa a fost vândut de preot unui alt enoriaș.

Elena Pastor (54 de ani), enoriașă a parohiei „Cuvioasa Parascheva" din cartierul băcăuan Letea, îl acuză pe preotul Ion Mera că i-a vândut mormântul în care femeia și-a îngropat mama. Ea povestește cum, în urmă cu 19 ani, a cumpărat de la parohie două locuri de veci, iar acuma a rămas fără ambele.

Băcăuanca spune că a achitat către parohie banii ceruţi pentru fiecare dintre cele două morminte și acum îl acuză pe preotul Ion Mera că i le-a vândut fără știrea și acordul ei. „Tot necazul a început la un an după ce am cumpărat cele două morminte. M-am trezit că unul nu mai este al meu și că altcineva a fost îngropat acolo. Nu am putut să mă cert cu preotul, că eu sunt femeie simplă, în schimb, i-am cerut banii pe mormânt", a afirmat plină de necaz femeia.

Ea spune că s-a rugat de zeci de ori de preot ca să găsească o soluție și să rezolve într-un fel problema însă rezultatul a fost zero. La un an după ce preotul a vândut unul dintre cele două morminte a decedat mama sa, Elena Alban. Nu a avut de ales și Elena Pastor a fost nevoită să o îngroape pe bătrână în singurul loc pe care îl mai avea.

„Preotul zice să mai aștept, că nu mor acuma!"

În urmă cu două luni, băcăuanca s-a trezit că preotul i-a vândut și cele de-al doilea mormânt, cu tot cu mort. „Preotul a venit la mine și mi-a dat 1.500 de lei, însă eu am crezut că sunt banii pentru primul mormânt. Nu m-am gândit că el a vândut locul de veci unde este mama mea. I-am luat, însă când m-a pus să semnez mi-am dat seama că el, de fapt, a vândut și al doilea loc de veci. Firește că am refuzat să iscălesc așa ceva", a afirmat băcăuanca. Mai mult, femeia s-a supărat atât de tare, încât vrea să părăsească de tot parohia.

„Vreau să o mut pe mama într-un alt cimitir. I-am zis asta preotului sau l-am rugat, a nu știu câta oară, să rezolve situația elegant. Mi-a zis să am răbdare că nu mor acuma", a mai adăugat băcăuanca.

Și Emilia Stanciu, cumpărătorul mormântului cu tot cu mort în el, este oripilat de cele întâmplate. „Eu nu vreau să intru în conflict nici cu femeia asta și nici cu preotul. Eu am vrut să cumpăr un loc de veci și atât. 2.000 de lei mi s-au cerut, atâta am dat. Nu mi-a dat nicio chitanță. Preotul, așa cum a știut să ia banii așa să știe să rezolve situația în care m-a băgat fără voia mea", a afirmat noua proprietară a locului de veci.

Preotul pledează „nevinovat!"

Preotul Ion Mera spune că nu poartă nicio vină în toată povestea vânzării mormintelor. El recunoaște că a vândut locul de veci în care era îngropată mama Elenei Pastor, însă spune că a făcut-o la rugămintea băcăuancei. „Ea nu a avut niciodată două locuri de veci în parohia noastră. Ea nici nu știe ce are și ce n-are! A avut doar unul singur, acolo unde era îngropată mama sa, și m-a rugat acum câteva luni să-i găsesc client. I-am găsit și acuma s-a răzgândit. Nu știu ce-o fi în capul ei!?", afirmă cu convingere preotul Ion Mera.

Chiar dacă parohul spune cu tărie că femeia a avut un singur loc de veci în cimitir, el recunoaște totuși că îi mai este dator și cu alți bani, pe care urmează să îi achite femeii, însă evită să zică de unde provin. „O parte din bani i-am dat, iar o parte am să-i dau de acum încolo. O aștept să-i dau toți banii. Să treacă pe la mine!", a afirmat parohul Bisericii „Cuvioasa Parascheva".

Femeia, decisă să-l reclame la Arhiepiscopie

Pentru lămurirea situației create, Elena Pastor este decisă, chiar săptămâna aceasta, să depună plângere la mai marii Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. „Deocamdată nu am fost înștiințat despre această situație. În cazul în care vom primi vreo plângere, vom începe o anchetă pentru a vedea cum s-au petrecut lucrurile și cine se face vinovat de cele întâmplate acolo", a declarat preotul Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Luptă înverșunată pentru interesele imobiliare ale Bisericii Ortodoxe

http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/EXCLUSIV_Lupta_inversunata_pentru_interesele_imobiliare_ale_Bisericii_Ortodoxe_0_443356018.html

 FOTO INSIDE

Un grup de enoriaşi de la Parohia Fabric din Timişoara acuză conducerea Arhiepiscopiei Timişoara, în frunte cu Prea Sfinţitul Paisie Lugojanu, de interese imobiliare în zonă. Credincioşii susţin că pentru clădirile care apaţin parohiei se duce o luptă mârşavă, care merge până la schimbarea preotului. Paisie Lugojanu a refuzat să comenteze...deocamdată.

Potrivit credincioşilor, totul a început în în urmă cu câţiva ani, când prin eforturile preotului Mircea Cricovean, parohia a reuşit să revendice și să primească o fostă şcoală confiscată de comuniști, aflată în spatele bisericii. „Părintele Mircea Cricovean a luptat pentru ea. Enoriaşii au participat cu fonduri să plătim avocaţii să recâştigăm, iar părintele s-a zbătut”, a spus Dorel Şoşoi, unul dintre credincioşi.

În luna martie a anului trecut, la o slujbă de duminică enoriaşii s-au trezit cu Paisie Lugojanu şi un grup de preoţi la biserica din Fabric. „Nu ne-a anunţat nimeni că vine. În mod normal când vine o înaltă faţă bisericească se anunţă cu o duminică înainte. Este o onoare să primeşti o astfel de vizită şi ar fi trebuit anunţată. A fost prima dată de când sunt eu aici şi a venit Paisie Lugojanu”, începe povestea Petru Adrian Todea, un enoriaş de 42 de ani, inginer de profesie. Todea mărturiseşte că l-a speriat modul în care Paisie a ţinut slujba respectivă. „Am simţit-o ca o presiune, ca şi cum ai vrea să striveşti pe cineva sub picior”, a mai spus credinciosul, care merge duminică de duminică la biserică.

Şedinţa de după slujbă

Potrivit credincioşilor, după terminarea slujbei, Paisie Lugojanu a ţinut o şedinţă cu enoriaşii în care le-a spus că Arhiepiscopia intenţionează să ia fosta şcoală, să o renoveze şi să facă birouri pentru preoţi. „A spus că investeşte 40 de miliarde de lei vechi, că o renovează şi dă parohiei o chirie de 100 de lei pe lună. Tot discursul a fost pe un ton ridicat. A întrebat apoi cine este de acord cu propunerea. Cei mai mulţi, fără să înţeleagă exact despre ce este vorba, au ridicat mâna. Am realizat că nu e ceva în regulă şi nu am votat, dar cei mai mulţi nu înţeles”, a mai explicat Todea.

Preotul dat jos şi repus pe funcţie

Enoriaşii din Fabric mai spun că după această şedinţă, preotul Cricovean, care s-a opus iniţiativei lui Paisie, a fost dat jos de pe funcţie, iar după o zi a fost reinstalat de mitropolitul Nicolae Corneanu (foto jos). „S-a făcut un memoriu cu care s-a mers la mitropolie la Înalt Prea Sfinţit, unde s-a reglementat situaţia, clădirea a rămas la parohia noastră şi părintele Cricovean a rămas în continuare”, a spus Dănuţ Laţea (59 de ani).

Cantina săracilor, noul obiectiv

După intervenţia mitropolitului, care a decis că fosta şcoală a Parohiei Fabric trebuie să rămână a bisericii, a fost linişte o perioadă, dar enoriaşii spun că grupul de interese din jurul lui Paisie a pus ochii pe casa parohială în care funcţionează şi cantina săracilor, unde se hrănesc o dată pe săptămână 50 de suflete. În acelaşi timp s-a făcut rocada între preoţii Cricovean şi Cosma, acesta din urmă fiind avansat în locul primului. Nici părintele Cosma nu a făcut însă jocurile şefilor şi a ţinut partea parohiei. „Preoţii noştri au încercat tot timpul să rezolve problemele fără a-i manipula pe oameni şi a-i întoarce împotriva celor de la Arhiepiscopie. Părintele Cosma a ţinut cu parohia şi cu conştiinţa lui de om. Nu suntem de acord să plece niciunul din părinţi pentru că nu au făcut fapte care să justifice aşa ceva”, a spus Adrian Petru Todea.

Concurs pentru un preot nou

Membrii grupului de iniţiativă de la biserica din Fabric susţin că ultima mişcare făcută de înaltele feţe bisericeşti a fost scoaterea la concurs a unui post de preot pentru Parohia din Fabric, căutând astfel să impună un om de încredere, dispus să facă jocurile. De altfel pe siteul Mitropoliei Banatului este anunţat concursul pentru un post de preot la biserica din Fabric (foto).

„Noi avem patru preoţi şi un diacon, dintre care doi sunt titulari. Nu suntem de acord că se urmăreşte să-l dea afară pe părintele Cricovean, să pună un om de-al lor care să facă ce vor ei”, a mai spus Todea. Un alt credincios susţine că actualii preoţi au toată susţinerea enoriaşilor pentru că luptă pentru interesele oamenilor din zonă. „Părintele Cricoveanu este foarte dur din punct de vedere al respectării credinţei, dar cu toate astea enoriaşii îl iubesc. A spus, că nu este averea lui, este a enoriaşilor. El ne-a reprezentat”, a spus unul din bărbați. La nivelul parohiei s-a format şi un grup de susţinere a preotului şi s-au adunat mai multe semnături în acest sens.

Bătălie pentru mitropolie

Enoriaşii din Fabric susţin că este foarte posibil ca manevrele lui Paisie Lugojanu să vină şi în contextul îmbolnăvirii mitropolitului Nicolae Corneanu şi a luptei pentru funcţia supremă în conducerea Bisericii Ortodoxe din Banat. „Eu, ca şi credincios nu pot să fiu de acord cu acest episcop (n.r. Paisie Lugojanu). Nu are ce să caute ca episcop al meu. Eu nu pot să accept aşa ceva ca şi episcop. Probabil că acum se dă lupta şi pentru mitropolie. Cu atât mai mult trebuie să spun că nu sunt de acord ca acest episcop să ajungă mitropolitul Banatului”, a spus Petru Adrian Todea.

Poziția Mitropoliei Banatului și manevrele cu preoți

După slujba de ieri de la Catedrala Mitropolitană, Prea Sfințitul Paisie Lugojanu (foto sus) a spus că nu vrea să comenteze lucruri de ordin administrativ după Sfânta Liturghie, mai ales că a fost Duminica Ortodoxiei. Paisie Lugojanu a promis că va oferi date despre cazul din Fabric în cursul zilei de astăzi. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei, Marius Florescu, a spus că nu cunoaște exact situația clădirilor de la Parohia Fabric, fiind totul în stare de proiect, nimic concret. Marius Florescu a explicat însă de ce se organizează un concurs pentru postul de preot acolo. „Este un post de preot pe care Consiliul Eparhial l-a vacantat. Este un post nou care s-a creat pentru că unul din cele două posturi, cu tot cu cel care îl ocupă acum, a fost transferat la o altă parohie din Timișoara”, a explicat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei. Cu alte cuvinte, unul din preoții din Fabric este mutat și adus altcineva în loc, fără a exista până acum o explicație logică. Întrebat de ce nu rămâne preotul care a fost în Fabric, iar postul nou care se scoate la concurs să fie scos la concurs direct pentru parohia la care e nevoie, preotul Marius Florescu a spus că „aceasta a fost decizia Consiliului Eparhial”. Dosarele de înscriere pentru postul scos la concurs se pot depune până în data de 21 martie.

Iertarea păcatelor, cu bani de la buget

http://www.evz.ro/detalii/stiri/iertarea-pacatelor-cu-bani-de-la-buget-923480.html

Deputaţii au aprobat o lege prin care statul decontează 80% din costurile programelor sociale ale Bisericii.

Potenţialul electoral al bisericii nu este trecut cu vederea de parlamentari, care au dat undă verde ieri unei legi prin care până la 80% din banii necesari proiectelor de asistenţă socială derulate de biserică să fie suportaţi de la bugetul de stat.

Restul de 20% ar urma să fie acoperit din sponsorizări şi donaţii. Fondurile ar fi acordate de o comisie formată din şapte membri, trei reprezentanţi ai administraţiei locale şi patru din partea cultelor.

Orban: Biserica e pusă în subordinea puterii politice

Legea parteneriatului dintre stat şi biserică a fost votată ieri, deopotrivă de parlamentarii puterii şi cei ai opoziţiei. Doar şapte deputaţi s-au opus adoptării actului normativ, iar alţi cinci s-au abţinut.

"Biserica este practic legată de guvern prin această lege, pentru că alocarea fondurilor se face prin decizii guvernamentale, unde în mod evident, se va interveni arbitrariu şi activitatea socială a bisericii va fi condiţionată. În acest fel, biserica este practic pusă în subordinea puterii politice", şi-a argumentat votul împotrivă liberalul Ludovic Orban.

Turcan: trebuie mers pe transparenţă totală

Democrat-liberala Raluca Turcan, iniţiatoarea proiectului, respinge însă ideea că acţiunile bisericii vor fi practic politizate. "Oriunde sunt oameni şi decizii umane poate să apară politizare. Însă prin principiile stabilite de lege şi criteriile de finanţare a acestor proiecte, şansele de politizare sunt reduse. Trebuie să mergem pe transparenţă totală şi pe solicitarea autorităţilor locale", a spus Raluca Turcan.

Ea a precizat prin acest proiect, "PDL răspunde direct dezbaterii despre reforma sistemului de asistenţă oferind o soluţie de dreapta, derivând firesc din doctrina sa creştină, prin implicarea autorităţilor locale şi a bisericii".

Interesul parlamentarilor pen tru biserică nu este însă o noutate. Fie că este vorba de amendamente la buget, fie de "plata" unor voturi prin hotărâri de guvern cu dedicaţie, aleşii pun pe lista de decontat de la buget bisericile.

Parteneriatul dintre Stat si Biserica in domeniul asistentei sociale a fost adoptat in Camera. Finantarea: 80% statul- 20% solicitantii

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8373246-parteneriatul-dintre-stat-biserica-domeniul-asistentei-sociale-fost-adoptat-camera.htm

de Ionut Baias HotNews.ro
Marţi, 8 martie 2011, 23:39

Camera deputatilor a votat azi adoptarea proiectului "Parteneriatul dintre Stat si Biserica in domeniul asistentei sociale". "Prin implicarea Bisericii, se ofera o solutie complementara de suport social, in conditiile in care este cunoscut deficitul de resurse la bugetul de stat, mai ales pe fondul crizei economice", spune Raluca Turcan, initiatoarea proiectului, pe blogul ei.

Totusi, in raspunsul trimis la acest proiect in 2010, Guvernul preciza ca nu sustine proiectul in forma prezentata si recomanda initiatorilor sa tina cont de situatia economica interna atunci cand vor sa greveze bugetul de stat cu noi cheltuieli.

Finanatarea proiectelor de asistenta sociala se va face in principal de catre stat, solicitantii trebuind sa asigure o cofinantare de minimum 20%.

Proiectul a fost inregistrat in Parlament pentru dezbatere in 30.04.2009 la Senat si a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati, Comisia pentru munca, familie si protectie sociala si Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului. Lipseste insa avizul Comisiei pentru Buget-Finante. In Senat, proiectul a fost votat de 40 de senatori si s-a inregistrat doar 1 vot impotriva. (vezi aici traseul legii in Parlament)


Ce prevede Proiectul:

1. Finantarea urmatoarelor activitati aflate in sfera asistentei sociale, initiate de culte, de asociatiile si fundatiile infiintate de acestea, precum si de asociatiile ecumenice:

- servicii sociale;
- actiuni caritabile;
- formarea si instruirea corpurilor de voluntari;
- activitati de educatie si formare inclusiv in domeniul ingrijirii persoanelor dependente, al medierii etc.

2. Obiectivul principal al legii este de a facilita implicarea Bisericii, alaturi de autoritatile locale si de comunitate in desfasurarea unor activitati din sfera asistentei sociale. Biserica are un rol esential in coagularea comunitatii in jurul unor prioritati sociale, mai ales in aceasta perioada de criza economica. Biserica poate stimula voluntariatul care trebuie sa devina o forma esentiala de implicare a comunitatii.

3. Principiile care stau la baza finantarii activitatilor sunt: libera concurenta, eficacitatea utilizarii fondurilor publice, transparenta, tratamentul egal, cofinantarea - de minimum 20% din partea solicitantilor - implicarea comunitatii. Se va asigura participarea tuturor cultelor si asociatiilor si fundatiilor.


4. Sunt vizate urmatoarele categorii de persoane:
-copii aflati in dificultate;
-persoane adulte cu dizabilitati;
-persoane varstnice lipsite de venituri, fara sustinatori legali, bolnavi sau greu deplasabile, ori cu dizabilitati, care nu se pot intretine singure;
-persoane care au avut de suferit de pe urma calamitatilor naturale;
-familii sarace care, din cauza resurselor financiare si materiale reduse, nu pot asigura o ingrijire si o educatie corespunzatoare copiilor, nu au acces la servicii de asistenta medicala si nu sunt cuprinse in sistemul de protectie sociala al statului.

5. Potrivit calitatii lor de furnizori de servicii sociale, prevazuta de lege, cultele pot organiza si acorda servicii sociale, dupa cum urmeaza:
-direct, prin structurile proprii unitatilor de cult, respectiv departamente, compartimente etc.;
-prin asociatiile si fundatiile infiintate in acest scop.

6. Autoritatile administratiilor locale vor deveni parteneri la proiecte prin punerea la dispozitie a terenurilor, cladirilor si a unor sume de bani necesare derularii actiunilor finantate.

CAR-ul de la Iaşi n-are spor la enoriaşi (FOTO şi VIDEO)

http://www.adevarul.ro/locale/iasi/CAR-ul_de_la_Iasi_n-are_spor_la_enoriasi_0_439756646.html

 VIDEO INSIDE ^

Zeci de credincioşi au venit ieri la Casa de Ajutor Reciproc înfiinţată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a obţine un împrumut cu dobândă de 6%. Primul „client“ a fost însuşi mitropolitul Teofan. Enoriaşii au fost dezamăgiţi să afle că trebuie să facă un depozit consistent înainte de a se împrumuta de la „banca“ Mitropoliei.

Vestea că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) împrumută bani enoriaşilor cu o dobândă considerabil mai mică decât la bancă a fost primită cu entuziasm de mulţi pensionari.

„Am auzit la televizor că trebuie să returnez banii în maximum doi ani la o dobândă de 6%. Trebuie doar să fiu creştin-ortodoxă, să dau 35 de lei ca să mă înscriu la Casa de Ajutor Reciproc a Clericilor şi Mirenilor (CARCM) şi o cotizaţie de 30 de lei pe lună. Îmi mai trebuie doi giranţi ortodocşi şi rata să nu depăşească jumătate din venitul meu stabil", a spus Eugenia Pichiu (73 de ani), o pensionară din satul ieşean Şipote.

Ea spune că s-a lecuit să-şi mai facă credite la instituţiile bancare. „Acum patru ani am luat 2.300 de lei de la bancă şi după ce au dublat dobânda am dat înapoi 3.800 de lei. Am însă mare nevoie să-mi fac reparaţii la casă şi când am auzit că de la Biserică pot primi până la 5.000 de lei m-am bucurat foarte tare", a adăugat femeia.

Drept urmare, la primele ore ale zilei de ieri, Eugenia s-a tocmit cu un şofer să o ducă la Iaşi şi înapoi pentru 100 de lei şi s-a prezentat la sediul CRACM din curtea Mitropoliei, unde şi alţi pensionari aşteptau plini de speranţă să beneficieze de „ajutorul divin".

Doi giranţi şi garanţie

După puţin timp însă, stupoare! În afară de ce aflaseră de la televizor, enoriaşii s-au pomenit cu o serie de condiţii suplimentare fără de care nu pot primi niciun ban. Cei doi giranţi, pe lângă apartenenţa la religia creştin-ortodoxă, nu au voie să fie pensionari. Mai mult, în funcţie de împrumutul solicitat, viitorii debitori trebuie să depună mai întâi o parte din acea sumă într-un fond de garanţie, bani pe care îi vor retrage după ce vor returna integral împrumutul făcut la CARCM.

Pentru Eugenia Pichiu, care are nevoie de 5.000 de lei, suma de siguranţă care trebuie depusă este de 2.300 de lei. Pensionara din Şipote nici nu vrea să audă de aşa ceva.

„Am o pensie de 920 de lei, din care sunt pregătită să pun lunar câte 500 de lei ca să plătesc împrumutul cât se poate de repede. Aş fi dispusă să girez chiar cu casa mea, dar de unde să iau acum 2.300 de lei? Chiar am ajuns să nu mai avem încredere nici măcar în Biserică", a spus Eugenia, care a renunţat să se mai împrumute de la „banca" Mitropoliei.

Exemplul bătrânei a fost urmat de mulţi alţi pensionari, care au venituri lunare semnificativ mai mici. Ieşeanca Aneta Simionescu (69 de ani) venise ieri la sediul CARCM pentru a vedea câţi bani ar putea să ia de la Mitropolie pentru a o ajuta să să-şi achite cheltuielile zilnice. „Am o pensie de 680 de lei, din care 300 de lei se duc numai pe medicamente. Abia îmi permit să trăiesc, nicidecum să depun o sumă de bani de siguranţă", a spus femeia.

"Aş fi dispusă să girez chiar cu casa mea, dar de unde să iau acum 2.300 de lei? Chiar am ajuns să nu mai avem încredere nici măcar în Biserică."

Eugenia Pichiu

pensionară

„Împrumut fără garanţie nu se poate"

Bătrânii au fost dezamăgiţi să afle că trebuie să depună o garanţie

Principiul funcţionării oricărei Case de Ajutor Reciproc (CAR) stipulează clar că niciun împrumut nu poate fi făcut dacă membrul acelui CAR nu are un capital constituit în avans. „Suma maximă ce poate fi solicitată de un membru este mereu în multiplu de valoarea capitalului pe care l-a depus în avans prin cotizaţiile lunare. Fără acel capital nu se poate acorda niciun împrumut", a declarat Vasile Cocriş, profesor la Facultatea de Econimie şi Administrare a Afacerilor de la Iaşi.

Cadrul didactic a explicat şi de ce pensionarilor li s-a cerut o sumă de bani în fondul de garanţii pentru a putea împrumuta imediat după înscriere în CARCM.

„Din suma solicitată se opreşte un procent care reprezintă tocmai acel capital constituit. De pildă, dacă se solicită un împrumut de 5.000 de lei, membrul primeşte aproape 3.000 de lei în mână, restul banilor devenind capitalul său la CARCM. Persoana respectivă achită apoi ratele pentru împrumutul de 5.000 de lei. La final depune o cerere de retragere din instituţie şi primeşte înapoi şi capitalul de 2.000 de lei plus dobânda aferentă perioadei în care a achitat ratele", a explicat Cocriş.

Într-un comunicat de presă emis în cursul zilei de ieri, MMB a ţinut să se dezică de orice interese financiare asociate cu funcţionarea CARCM.

„Suma suplimentară, calculată procentual, care însoţeşte returnarea eşalonată a oricărui împrumut are ca destinaţie exclusivă acoperirea cheltuielilor cu funcţionarea acestei asociaţii. Sumele rămase necheltuite nu vor constitui în niciun caz un venit suplimentar pentru Arhiepiscopia Iaşilor ", se arată în comunicatul MMB. Valoarea maximă a unui împrumut este de 5.000 de lei. Aceşti bani provin dintr-un fond de 300.000 de lei asigurat de Mitropolie.

Preotul din satul Potcoava l-a bătut pe clopotarul bisericii http://www.observatorcl.info/preotul-din-satul-potcoava-l-batut-pe-clopotarul-bisericii Se spune că cele mai reprezentative persoane dintr-o comunitate sunt primarul, poliţistul şi preotul. Povestea noastră face referire astăzi la omul care, în concepţia creştină, ar trebui să fie legătura lui Dumnezeu cu oamenii, ceea ce nu se poate spune despre preotul din Parohia Potcoava, comuna Independenţa, Petre Voicu. Enervat din motive doar de el ştiute, parohul i-a aplicat câteva lovituri clopotarului bisericii de l-a băgat în spital. După ce, în urmă cu aproximativ doi ani, preotul Petre Voicu, pe atunci şi profesor de religie la şcoala din sat, s-a enervat pe unul dintre elevi aplicându-i copilului o corecţie fizică, de curând, acelaşi paroh l-a bătut pe clopotarul bisericii din satul Potcoava. Alexandru Neagu, om al bisericii de aproape 15 ani, nea Sandu cum îl ştiu consătenii, la cei 73 de ani, s-a pricopsit cu o mamă de bătaie în urma căreia a necesitat îngrijiri medicale într-una din secţiile Spitalului Judeţean Călăraşi. De câteva zile, omul nu-şi revine din cauza loviturilor primite, acuzând dureri mari în zona capului, dar şi la torace. Deşi încearcă să treacă peste şocul provocat, Alexandru Neagu nu-şi poate explica atitudinea de neînţeles a preotului în jurul căruia s-a aflat atâţia ani, cu atât mai mult cu cât familiile celor doi sunt şi vecine. "Vă rog să mă credeţi că nu ştiu de ce s-a 'aprins' aşa de tare părintele. Eu am intrat în bisercă şi doar am vorbit cu meşterii care fac nişte lucrări acolo, puneau lambriuri pe pereţi", ne-a declarat nea Sandu, încercând să pună gestul preotului pe seama discuţiei pe care el a avut-o cu lucrătorii din biserică şi ţinând să ne precizeze faptul că nu este pentru prima dată când Petre Voicu are o asemenea ieşire violentă. "Nu e prima dată, s-a mai luat după mine cu cuţitul pentru că avea impresia că preoteasa, soţia lui, era la noi în casă, deşi femeia era la vecinii de alături. Şi cum vă spuneam, după ce am schimbat câteva vorbe cu meşterii, preotul s-a ridicat de jos, din locul unde se uita dacă lambriurile erau bine puse şi s-a repezit la mine. M-a luat la bătaie dând cu mine de toţi pereţii din biserică şi înjurându-mă cu nişte cuvinte pe care nu pot să vi le spun! L-am întrebat de ce dă în mine? Şi mi-a răspuns 'f....-ţi gura mă-tii de când aştept să te bat!' De ce părinte? 'Că n-ai zis ca mine!', mi-a zis popa, deşi eu nici nu vorbisem cu el", ne-a mărturisit omul necăjit, care a adăugat că după ce a scăpat din mâinile preotului Petre Voicu, a ieşit afară unde n-a scăpat nicicum de loviturile acestuia. "M-a bătut numai în cap! Uitaţi aici", ni s-a plâns clopotarul, arătând cu mâna locul unde parohul bisericii i-ar fi administrat destul de mulţi pumni, Alexandru Neagu spunând că din cauza loviturilor primite are probleme cu vederea. "I-am făcut şi eu un vânt cu mâna, că trebuia să scap, şi am plecat spre casă. Când mă uit în urmă, el venea după mine strigându-mi: 'stai mă să te omor!' şi iar a început să-mi tragă la pumni în cap", ne-a mai spus nea Sandu, închinându-se şi mulţumindu-i Domnului că a putut să fugă de furia preotului pentru că în felul în care îl lovea, dacă ar fi căzut jos, putea să fie mort în acest moment. Atitudinea violentă a preotului nu s-a oprit aici, clopotarul spunând că, nervos cum era, acesta i-a smuls omului şi poarta din balamale în văzul celor doi nepoţi aflaţi în apropiere. Alexandru Neagu ne-a mai spus că, după părerea lui, violenţa preotului ar fi fost provocată de consumul de alcool şi nu că el l-ar fi supărat pe acesta cu ceva. Cert este că, după incident, nea Sandu s-a decis să-i facă o plângere "preotului bătăuş", drept pentru care, potrivit Biroului de presă al IPJ Călăraşi, a fost înregistrat pe numele acestuia un dosar penal pentru lovire şi ameninţare. Se încearcă muşamalizarea cazului? Ieri, am încercat să surpindem şi un punct de vedere al conducerii Protoieriei Călăraşi. După ce l-am informat pe protoiereul Eugen Barz despre "tărăşenia" de la Potcoava, domnia sa a plecat către respectiva localitate unde, aşa cum ne-a declarat ulterior, a susţinut un consiliu bisericesc. Astfel, ca urmare a acestei întâlniri, se pare că lucrurile s-au petrecut tocmai invers. Potrivit unui cetăţean din sat şi nepot al bătrânului bătut de preot, clopotarul l-ar fi lovit pe paroh şi l-ar fi ameninţat cu cuţitul. La cât de "încurcate sunt căile Domnului", nici nu mai ştii care e realitatea. Cert este că, în acest moment, clopotarul este în spital, există o declaraţie şi un dosar penal întocmit pe numele preotului, acelaşi care acum doi ani a lovit un elev şi, din câte se poate observa, cu siguranţă cineva încearcă să muşamalizeze şi acest caz. Am mai adăuga aici declaraţia primarului comunei Independenţa, Constantin Anghel, care a spus doar atât: "Ne-a făcut de ruşine!" Cu referire, bineînţeles, la preotul Voicu.

http://www.observatorcl.info/preotul-din-satul-potcoava-l-batut-pe-clopotarul-bisericii

Se spune că cele mai reprezentative persoane dintr-o comunitate sunt primarul, poliţistul şi preotul. Povestea noastră face referire astăzi la omul care, în concepţia creştină, ar trebui să fie legătura lui Dumnezeu cu oamenii, ceea ce nu se poate spune despre preotul din Parohia Potcoava, comuna Independenţa, Petre Voicu. Enervat din motive doar de el ştiute, parohul i-a aplicat câteva lovituri clopotarului bisericii de l-a băgat în spital.

După ce, în urmă cu aproximativ doi ani, preotul Petre Voicu, pe atunci şi profesor de religie la şcoala din sat, s-a enervat pe unul dintre elevi aplicându-i copilului o corecţie fizică, de curând, acelaşi paroh l-a bătut pe clopotarul bisericii din satul Potcoava. Alexandru Neagu, om al bisericii de aproape 15 ani, nea Sandu cum îl ştiu consătenii, la cei 73 de ani, s-a pricopsit cu o mamă de bătaie în urma căreia a necesitat îngrijiri medicale într-una din secţiile Spitalului Judeţean Călăraşi. De câteva zile, omul nu-şi revine din cauza loviturilor primite, acuzând dureri mari în zona capului, dar şi la torace. Deşi încearcă să treacă peste şocul provocat, Alexandru Neagu nu-şi poate explica atitudinea de neînţeles a preotului în jurul căruia s-a aflat atâţia ani, cu atât mai mult cu cât familiile celor doi sunt şi vecine. "Vă rog să mă credeţi că nu ştiu de ce s-a 'aprins' aşa de tare părintele. Eu am intrat în bisercă şi doar am vorbit cu meşterii care fac nişte lucrări acolo, puneau lambriuri pe pereţi", ne-a declarat nea Sandu, încercând să pună gestul preotului pe seama discuţiei pe care el a avut-o cu lucrătorii din biserică şi ţinând să ne precizeze faptul că nu este pentru prima dată când Petre Voicu are o asemenea ieşire violentă. "Nu e prima dată, s-a mai luat după mine cu cuţitul pentru că avea impresia că preoteasa, soţia lui, era la noi în casă, deşi femeia era la vecinii de alături. Şi cum vă spuneam, după ce am schimbat câteva vorbe cu meşterii, preotul s-a ridicat de jos, din locul unde se uita dacă lambriurile erau bine puse şi s-a repezit la mine. M-a luat la bătaie dând cu mine de toţi pereţii din biserică şi înjurându-mă cu nişte cuvinte pe care nu pot să vi le spun! L-am întrebat de ce dă în mine? Şi mi-a răspuns 'f....-ţi gura mă-tii de când aştept să te bat!' De ce părinte? 'Că n-ai zis ca mine!', mi-a zis popa, deşi eu nici nu vorbisem cu el", ne-a mărturisit omul necăjit, care a adăugat că după ce a scăpat din mâinile preotului Petre Voicu, a ieşit afară unde n-a scăpat nicicum de loviturile acestuia. "M-a bătut numai în cap! Uitaţi aici", ni s-a plâns clopotarul, arătând cu mâna locul unde parohul bisericii i-ar fi administrat destul de mulţi pumni, Alexandru Neagu spunând că din cauza loviturilor primite are probleme cu vederea. "I-am făcut şi eu un vânt cu mâna, că trebuia să scap, şi am plecat spre casă. Când mă uit în urmă, el venea după mine strigându-mi: 'stai mă să te omor!' şi iar a început să-mi tragă la pumni în cap", ne-a mai spus nea Sandu, închinându-se şi mulţumindu-i Domnului că a putut să fugă de furia preotului pentru că în felul în care îl lovea, dacă ar fi căzut jos, putea să fie mort în acest moment. Atitudinea violentă a preotului nu s-a oprit aici, clopotarul spunând că, nervos cum era, acesta i-a smuls omului şi poarta din balamale în văzul celor doi nepoţi aflaţi în apropiere. Alexandru Neagu ne-a mai spus că, după părerea lui, violenţa preotului ar fi fost provocată de consumul de alcool şi nu că el l-ar fi supărat pe acesta cu ceva. Cert este că, după incident, nea Sandu s-a decis să-i facă o plângere "preotului bătăuş", drept pentru care, potrivit Biroului de presă al IPJ Călăraşi, a fost înregistrat pe numele acestuia un dosar penal pentru lovire şi ameninţare.

Se încearcă muşamalizarea cazului?

Ieri, am încercat să surpindem şi un punct de vedere al conducerii Protoieriei Călăraşi. După ce l-am informat pe protoiereul Eugen Barz despre "tărăşenia" de la Potcoava, domnia sa a plecat către respectiva localitate unde, aşa cum ne-a declarat ulterior, a susţinut un consiliu bisericesc. Astfel, ca urmare a acestei întâlniri, se pare că lucrurile s-au petrecut tocmai invers. Potrivit unui cetăţean din sat şi nepot al bătrânului bătut de preot, clopotarul l-ar fi lovit pe paroh şi l-ar fi ameninţat cu cuţitul. La cât de "încurcate sunt căile Domnului", nici nu mai ştii care e realitatea. Cert este că, în acest moment, clopotarul este în spital, există o declaraţie şi un dosar penal întocmit pe numele preotului, acelaşi care acum doi ani a lovit un elev şi, din câte se poate observa, cu siguranţă cineva încearcă să muşamalizeze şi acest caz. Am mai adăuga aici declaraţia primarului comunei Independenţa, Constantin Anghel, care a spus doar atât: "Ne-a făcut de ruşine!" Cu referire, bineînţeles, la preotul Voicu.

Popa nu vrea să ingroape mortul

Tanarul care a facut sex cu preotul de la Caldarusani continua dezvaluirile socante: Vroia sa i-o trag si-n post [VIDEO]

http://www.7est.ro/stiri//expresso/7366-tanarul-care-a-facut-sex-cu-preotul-de-la-caldarusani-continua-dezvaluirile-socante-vroia-sa-i-o-trag-si-n-post-video

Uriasul scandal sexual izbucnit la Manastirea Caldarusani, judetul Ilfov, dupa ce popa porno Laurentiu Andreescu a fost dat in vileag de Bogdan Enescu cum ca face amor cu barbati continua cu dezvaluirile socante ale tanarului de 26 de ani. “Staretului Lavrentie ii plac femeile, popa Damaschin o face numai cu calugari, iar eu i-am tras-o nu doar lui Laurentiu, ci si parintelui Petroniu”, declara Bogdan Enescu.

“Cand Petroniu a venit in manastire, eu eram deja de un an acolo. S-a dat la mine dupa doar o saptamana. Rapid, hotarat, pus pe treaba. A venit la mine sa ma sarute si cu mainile pe unde nu trebuie! M-a ademenit la el in chilie, zicandu-mi: «Hai sa iti dau tigari, cafea, zahar, ulei, ce ai nevoie. Hai, vino, ca iti dau eu, am eu grija de tine», si a sarit pe mine”, povesteste Enescu. El mai spune ca Petroniu a mai avut probleme in trecut, cand s-a legat de niste pustani si au iesit discutii. “Copiii respectivi, care erau de prin Moldova, au facut scandal, dar au fost linistiti repede. Staretul stie de Petroniu ca are raporturi homosexuale. E posibil sa-l fi banuit si pe Laurentiu ca e gay, dar nu sunt sigur. Oricum, staretul ii accepta daca aduc un folos manastirii, adica daca vin cu bani”, a declarat Bogdan.
Intrebat de cate ori s-a culcat cu cei doi calugari, Bogdan Enescu a spus, calm: “Pai, daca socotim cel putin unu pe saptamana, cu fiecare, timp de doi ani... destul de des, de ordinul sutelor! Petroniu, care este pasiv convins, era foarte direct atunci cand venea vorba de sex. La oral era campion, ma rupea! Odata l-am si intrebat daca este bine ce face, ca este post, dar mi-a zis... «da’ ce, ca p..a nu stie carte». Cand faceau oral, il duceau amandoi pana la capat, pentru ca asa le place. Lui Petroniu i-am ejaculat si in gura o data, iar la sfarsit mi-a zis ca am fost super si ce bine a fost”.

“Ei au trei vieti paralele: una in biserica, a doua - cand sunt in timpul liber si primesc enoriasi si a treia cu ce nebunii au ei in cap si ce fac prin chiliile lor”, mai spune Enescu. Interesant este ca „ei (n.r. - Laurentiu si Petroniu) nu stiau ca eu fac sex cu amandoi. Dar si eu ma feream, pentru ca erau gelosi”.

“Se feresc intre ei, cel mai tare se ascund de staret. Staretul Lavrentie e mai mult cu femei... ce-i mai vine, asa, cate una din cand in cand. Dar se fereste sa nu fie vazut. In ierarhia manastirii din Caldarusani, staretul Lavrentie este pe primul loc, urmat de Damaschin care, desi este bolnav si face dializa, este si el homosexual, dar eu nu am avut texte cu el. Deci ala (n.r. - Damaschin) e numai cu calugari, nu se baga pe civili sub nici o forma. Apoi urmeaza Laurentiu si Petroniu. Deci, daca-l excludem pe staret, eu am facut sex cu locurile doi si trei din ierarhia Manastirii Caldarusani”, este declaratia socanta a tanarului de 26 de ani.

Sex, scandal şi mită: Unii preoţi fac lucruri mai puţin ortodoxe. Cum comentaţi?

http://www.realitatea.net/sex-scandal-si-mita-unii-preoti-fac-lucruri-mai-putin-ortodoxe-cum-comentati_600757.html

Răzvan Boboc | REALITATEA.NET

În ultimii ani, mai multe feţe bisericeşti au fost implicate în scandaluri răsunătoare care, nu de puţine ori, au şocat opinia publică. Mită, exorcizări letale, colaborări cu securitatea sau campanii electorale în biserici - toate au ţinut prima pagină a ziarelor. REALITATEA.NET vă prezintă o retrospectivă a scandalurilor în care au fost implicaţi preoţi şi călugări.

În România, până şi sutana preotului este de vânzare

Jurnaliştii de la România Liberă au negociat, cu succes, pe câteva mii de euro, să devină preoţi aproape peste noapte. Târgul l-au făcut chiar cu arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie. Acesta i-a promis reporterului că îl înscrie la Facultatea de Teologie din Constanţa, la şase luni după începerea şcolii. Preţul? Aproximativ 3000 de euro. VEZI VIDEO

Secretarul personal al lui Teodosie le-a transmis jurnaliştilor că toată afacerea îi va costa aproximativ 3.000 de euro. Reporterii României Libere au plătit în total 850 euro şi în plus i-au făcut lui Teodosie alte servicii.

Reporterul României Libere a încercat mai întâi să devină legal preot, spunând că a terminat seminarul. Reacţia preotului: Nu se poate! După ce a spus că are ceva afaceri, reporterul a devenit brusc interesant. Chiar Arhiepiscopul Tomisului i-a sărit în ajutor.

Înaltul prelat şi-a pus subalternii să-i facă tânărului actele. Aşa că pe loc, în martie 2009, la şase luni după începerea cursurilor, tânărului i s-a dat adeverinţă pentru facultate şi toate indicaţiile necesare.

Jurnaliştii mai susţin că arhiepiscopul le-ar fi cerut 1.500 euro şi o cutie cu sticle de vin, ca să le trimită în Spania, unui prieten. Pentru bani, Prea Sfinţitul Teodosie l-a trimis la întâlnire pe unul dintre preoţi.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au demarat o anchetă internă pentru a stabili dacă imaginile prezentate de jurnalişti sunt autentice. "Afirmăm că e o încercare de înscenare la adresa Prea Sfinţitului Teodosie a unor presupuse fapte ilegale, pentru că la ora actuală, unul dintre autorii articolului nu e student înmatriculat în anul întâi la Teologie", a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsecu.

În paralel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a autosesizat şi a început cercetările în acest caz.

Ziariştii de la România Liberă au spus că în numărul de astăzi vor arăta că se poate ajunge preot peste noapte şi cu ajutorul unei mănăstiri reprezentative pentru ortodoxia românească.

Cuviosii din PDL dau protectia sociala pe mana bisericii

http://www.dollo.ro/2010/09/cuviosii-din-pdl-dau-protectia-sociala-pe-mana-bisericii/

Dollo 12 September 2010 

90 de deputati si senatori PDL au initiat o lege prin care dau protectia sociala din Romania pe mana bisericii. Legea a trecut deja de Senat si prevede ca 80% din fondurile necesare activitatii derulate astfel de biserica sa vina de la bugetul de stat. Conform unui responsabil din domeniu vorbim de mii de miliarde de lei, bugetul protectiei sociale in Romania fiind unul dintre cele mai mari, raportat la restul chestuielilor nationale. Legea asteapta votul Camerei Deputatilor, unde mai multi parlamentari, inclusiv PDL, o considera „o imbecilitate”, pe motiv ca statul nu are cum sa controleze biserica la felul in care cheltuieste banii primiti de la buget pentru prestatiile sociale.


Nu e prima tentativă a puterii de a implica biserica în protecția socială, activitate care ar trebui să facă parte, prin tradiție, din statutul bisericesc. Dacă oamenii lui Dumnezeu nu fac pomeni, atunci cine? În 2007, premierul de atunci, liberarul Călin Popescu Tăriceanu, semna un parteneriat cu patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane. Actul prevedea implicarea bisericii în activitatea de „incluziune sociala”, adica „sa cooperam in vederea initierii de proiecte si programe comune pentru dezvoltarea sistemului de servicii sociale pentru persoanele care au nevoie de acestea (batrani, copii, bolnavi, saraci); sa sprijinim implicarea absolventilor invatamantului teologic in activitatea furnizorilor serviciilor sociale”, după cum declara atunci premierul Calin Popescu-Tariceanu. La rândul său, patriarhul Daniel aprecia că implicarea Bisericii in asistenta sociala este „o vocatie spirituala si o necesitate practica”.

Tariceanu daruieste masa cu 10 milioane de euro pentru catedrala
Necesitatea practica s-a dovedit a fi pe moment faptul ca Guvernul a „udat” acea intelegere, din 2007, cu o donație din partea statului, de 10 milioane de euro, pentru construcția Catedralei neamului. Mai departe, biserica și-a văzut de asezămintele ei, iar protecția socială s-a făcut în stil clasic, din fonduri bugetare, de către instituțiile statului.

Inițiativa actuală, a celor 90 de parlamentari PDL, ridică la un nivel financiar concret si permanent colaborarea dintre stat și biserică. Dupa cum se spune în proiectul amintitei legi, ar urma să primească asistență socială și protecție de la biserică, diverse categorii de persoane, cum ar fi copiii (bolnavi, cu handicap, orfani sau cu parinti plecati in strainatate), batranii sau bolnavii incurabil, familiile sarace etc. Serviciile vor fi finantate de stat – 80% – prin Ministerul Muncii. Tot statul va plati si infiintarea unor institutii noi de asistenta sociala, pe langa biserici, ceea ce ridica intrebarea de bun simt: daca tot plateste statul (aproape) tot, de ce nu-si mentine actualul aparat de protectie sociala, si prefera sa-l transfere, cu bani cu tot, unei singure entitati neguvernamentale?

Biserica, un intermediar pe banii statului

Seful Directiei de protectie sociala a sectorui 1 din Bucuresti, Dănuț Fleacă, a declarat pentru dollo.ro ca initiativa i se pare o prostie, atata vreme cat biserica nu are personal de specialitate pentru acordarea asistentei sociale, deci in multe situatii biserica s-ar transforma intr-un intermediar intre stat si personalul specializat. „Daca s-ar adopta aceasta lege ar bulversa si mai mult protectia sociala, asa cum e ea acum, destul de lovita de concedieri si taierile de fonduri”, consideră Fleacă. Omul spune ca, in plus, anchetele sociale si acreditarea furnizorilor de prestatii sociale trebuie facute in continuare de institutiile statului, iar trecerea tuturor serviciilor in mainile bisericii ar fi un abuz.

In general exista ONG-uri care liciteaza pentru diferite prestatii sociale, insa acestea dovedesc cumva ca prin ele respectivele servicii sunt mai ieftine decat daca ar fi facute de aparatul greoi al statului.

Cum controleaza statul biserica?

Deputatii PDL Silviu Prigoana si Vasile Gherasim admit, la unison, ca initiativa colegilor lor e „o imbecilitate”. Prigoana spune chiar ca ar fi respins in comisie proiectul de lege, fiind ajutat de votul „colegilor de la PSD si PNL”.

Gherasim a declarat pentru dollo.ro ca e uimit de grupul impresionant de parlamentari care au semnat aceasta initiativa: „practic sunt cam majoritatea” si ca nu s-ar mira sa treaca si de Camera Deputatilor, de vreme ce de Senat a trecut deja, in pofida avizului negativ de la Guvern. De profesie sociolog, Gherasim considera ca legea ar fi „o imbecilitate” deoarece statul n-ar putea sa controleze modul in care cheltuieste biserica banii pentru respectivele prestatii sociale: „ce facem, trimitem Curtea de Conturi la biserica, sa verifice cata mancare le da saracilor?”.

Cum trec legile prin Parlament

De mentionat ca legea zace de anul trecut (in septembrie 2009 a fost votata de Senat) intr-un cvasi-anonimat in Parlament. In pofida sprijinului masiv PDL sunt multi parlamentari care habar nu aveau de ea. Majoritatea celor cu care am discutat au zis ca nu au auzit de asa ceva, si ca li s-ar parea o aberatie. Abia la solicitarea dollo.ro, Vasile Gherasim s-a interesat de lege si a aflat cu aceasta ocazie ca partidul din care provine a initiat si sprijinit aceasta lege.

Daca sunteti curiosi cine sunt parlamentarii cuviosi care au initiat legea prin care biserica primeste in exclusivitate tortul bugetar al protectiei sociale, gasiti aici si numele lor, si motivele care le-au stat la baza. Printre cele 90 de nume: Sulfina Barbu, Cristian Boureanu, William Branza, Gheorghe Ialomitianu (actualul ministru al finantelor), Brandusa Novac (directoarea Circului Globus), Valeriu Tabara, Mircea Toader, Raluca Turcan, Sever Voinescu, Mihail Hardau (fost ministru al educatiei), Sorina Placinta (fosta ministra a sportului) si alti anonimi.

Daca legea trece si de deputati, nu putem sa mai spunem decat „sa fie primit, Doamne ajuta!”.

Lumina Sfântă a ajuns sâmbătă la Bucureşti

http://www.realitatea.net/lumina-sfanta-a-ajuns-la-bucuresti_707521.html

VIDEO INSIDE 

Flacăra Sfântă a fost transportată de la Ierusalim într-o lampă specială, numită Lampa lui David.

Patriarhia a informat că o delegaţie a sa, condusă de Preasfinţitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a adus cu un avion special Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim". Aceasta a fost oferită credincioşilor la slujba de Înviere de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Delegaţia Patriarhiei a fost însoţită şi de pedelistul Gheorghe Flutur, care a dus lumina sfântă la Suceava. Preoţii au plecat să ducă lumina către toate parohiile din Muntenia şi Moldova, pentru a putea fi împărţită, la miezul nopţii, tuturor credincioşilor participanţi la slujba de înviere.

Lumina Sfântă a fost oferită după ora 24.00, la finalul slujbei de Înviere, de către Patriarhul Daniel, clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală. Protoeriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi alte Eparhii din cuprinsul Patriarhiei au trimis delegaţii la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, sâmbătă seară, pentru a primi Lumina Sfântă de la Ierusalim şi a o oferi preoţilor şi românilor ortodoxşi din alte regiuni ale ţării.

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei care se petrece în fiecare an de Paştele Ortodox la Ierusalim, când în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, deasupra Sfântului Mormânt, se aprinde Sfânta Lumină, "un foc venit din cer", după cum spun reprezentanţii Bisericii Ortodoxe.

Inca 32 de parohii primesc fonduri de la Consiliul Judetean

http://www.ziardambovita.ro/index.php?categoryid=9&p2_articleid=22272

- Adrian NASTASE

Data: Septembrie 26, 2009

  Ca un frumos preambul la maretul eveniment care se consuma astazi, odata cu slujba de canonizare a Voievodului Neagoe Basarab, ieri dimineata au fost semnate 32 de contracte de asociere, intre Consiliul Judetean si tot atatea parohii dambovitene. Cu acest prilej, Florin Popescu, presedintele Consiliului Judetean Dambovita, a spus ca numarul bisericilor care au fost sau vor fi renovate cu fonduri de la bugetul institutiei, a ajuns la 97, toate fiind din mediul rural.

“Acest program de reabilitare a lacasurilor de cult, finantat de C.J.D. si derulat in asociere cu parohiile, a debutat anul trecut, in luna august. Este a treia transa de contracte pe care le semnam si programul va continua si pe viitor”, a spus presedintele Florin Popescu.

Organizarea licitatiilor se face de catre preotii parohi, iar fondurile pot fi folosite pentru lucrari de reparatii, instalarea de sisteme de incalzire, realizarea de picturi, imprejmuiri ori alte lucrari necesare.

Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Culturii cu 7,3 milioane de lei, bani pentru biserici

http://www.realitatea.net/guvernul-a-suplimentat-bugetul-ministerului-culturii-cu-7-3-milioane-de-lei--bani-pentru-biserici_565112.html

Politicienii fac pomană! Guvernul dă bani pentru biserici. Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Culturii cu 7,3 milioane de lei, sumă destinată finanţării unor cheltuieli ale unităţilor de cult. 

Banii au fost alocaţi din Fondul de rezervă bugetară pus la dispoziţia Guvernului. În urma rectificării bugetare din aprilie, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a rămas mai sărac cu 28 de milioane de lei, din totalul iniţial de 1,2 miliarde.

Ministrul de resort, Theodor Paleologu, a declarat, pe 14 aprilie, că vrea să reducă din fondurile alocate construirii de biserici, pentru a putea mări, printre altele, bugetul Festivalului Naţional de Teatru, care beneficiază, anul acesta, de fonduri cu 78% mai mici decât în 2008.

Ministrul Culturii a mai spus atunci că instituţia pe care o conduce are pe lista de priorităţi pentru anul în curs 31 de proiecte, care sunt analizate pentru a se vedea de câţi bani va beneficia fiecare în parte după rectificare. Paleologu a lăsat atunci să se înţeleagă faptul că, pentru proiectele care ar urma să beneficieze de fonduri total insuficiente, se ia în calcul inclusiv varianta ca ele să nu mai fie organizate anul acesta.

Biserica acoperita cu aur

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/biserica-acoperita-cu-aur~ni5dnk

Autor: Claudia CRAIU
Data publicarii: 24/04/2009

Fapt iesit din comun la Iasi: biserica lipoveneasca din oras, situata vizavi de Sala Sporturilor, intre strada Palat si Splai Bahlui, este acoperita cu tabla poleita complet cu aur. Actiunea a inceput, fiind deja finalizata o turla. Enoriasii au pus mina de la mina pentru achizitionarea costisitorului acoperi. Pretioasa tabla este adusa din Ucraina, cu tot cu mesterii care o pot monta. Obiceiul turlelor poleite cu aur vine din traditia slava. In Romania, alte doua biserici sint acoperite cu aur: la Ghimbav, in Brasov, si la Cajvana, in Suceava.

Biserica Lipoveneasca, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasata pe strada Splai Bahlui, vizavi de Sala Polivalenta, este a doua ctitorie din Moldova care va avea acoperisul poleit cu aur. Lucrarile la schimbarea tablei, adusa tocmai din Ucraina, au inceput de citeva saptamini, iar preotul paroh, Vasile Husleag, spera sa le termine pina la sfirsitul acestui an. Parintele a investit pina acum peste 25.000 de euro in costisitorul acoperis. Mai are insa nevoie de bani, circa 5.000 de euro, pentru a-si termina lucrarile.

Acoperisul, vechi din 1955

Comunitatea lipoveneasca de la Iasi, care numara in prezent aproximativ 300 de persoane, si-a construit prima biserica in 1780. Era din birne si era amplasata pe malul sting al Bahluiului, chiar pe locul actualei biserici lipovenesti. Biserica a fost refacuta din caramida in 1830, doar turnul si clopotnita au ramas din lemn. In 1866, in urma unui incendiu, biserica este total distrusa. Rusii o reconstruiesc in perioada 1872-1882, dupa planurile arhitectului Stefan Emilian, sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. In 1882 este sfintita si primeste hramul "Adormirea Maicii Domnului". Parohul de aici nici nu isi mai aminteste cind au avut loc ultima data lucrari de restaurare si consolidare, insa stie ca la acoperis nu s-a mai facut nimic inca din anii '54-'55.

Impins de nevoie, acoperisul fiind intr-o cumplita stare de degradare, parintele Vasile Husleag a decis in octombrie anul trecut sa schimbe tabla. Nu a ales o tabla oarecare, ci una care sa redea bisericii frumusetea de altadata si sa ii confere originalitatea pierduta: tabla de inox suflata cu aur. "Tabla am cumparat-o din Ucraina, si tot de acolo am adus specialisti care sa ii invete pe mesterii nostri despre cum poate fi montata si prelucrata aceasta tabla, care este poleita cu aur. Am ales aceasta varianta pentru ca am dorit sa pastram stilul rusesc si originalitatea acestei biserici", povesteste parohul. El a fost in Ucraina, de unde a cumparat peste 220 de coli de tabla aurite, dintre care citeva zeci au fost stricate in timpul prelucrarii si montarii.

Motivul pierderilor a fost tocmai lipsa unui om specializat in astfel de operatiuni. Problema s-a rezolvat odata cu trainingul sustinut de o echipa de experti rusi care au venit la Iasi special pentru a le arata muncitorilor cum se lucreaza cu aceast material special. Asa ca, de citeva saptamini, mesterul Neculai Ciocan si echipa sa muncesc de zor la montarea tablei.

Mai trebuie bani pentru acoperirea a doua turle
Mesterii lipoveni au invatat mestesugul batutului tablei de aur de la ucrainenii adusi special la Iasi pentru a-i invata


Biserica lipoveneasca este singura constructie de gen din Iasi cu sapte turle. Doar cinci dintre acestea vor fi acoperite cu tabla poleita, pentru ca preotul, care a strins banii cu ajutorul enoriasilor, nu isi permite sa cumpere si celelalte 50 de coli de care ar avea nevoie pentu a termina lucrarea. "O folie de tabla costa cam 100 de euro. Cele peste 200 de coli le-am cumparat numai cu ajutorul enoriasilor. Ne-ar placea sa fim ajutati sa cumparam si restul de 50", isi doreste parintele, care este paroh aici de 20 de ani.

El a facut acum trei ani un deviz de restaurare si consolidare a bisericii. I-ar fi trebuit pentru acest proiect 30 miliarde de lei vechi, insa a primit pina acum de la Ministerul Cultelor doar 3 miliarde in 2006 si un miliard in 2007. Anul acesta a depus chiar si la Primaria Iasi un proiect pentru fonduri structurale, insa asteapta raspuns.

Pina cind va primi banii pentru consolidare si restaurarea intregii biserici, parintele Vasile va continua sa scoata vechea tabla pentru a o inlocui cu cea poleita cu aur, cumparata cu ajutorul celor aproximativ 300 de lipoveni care locuiesc in Iasi. "Nu stiu sa mai existe o astfel de biserica in Moldova. Oricum, obiceiul suflarii cu aur a acoperisului vine de la rusi. Se foloseste foarte rar la bisericile noastre", spune un preot ortodox. Dantelaria de la exteriorul Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi a fost suflata in aur de sus pina jos.

In Romania mai sint cel putin doua biserici care si-au schimbat tabla veche cu tabla din inox poleita cu aur adusa din Ucraina. De exemplu, la Ghimbav - Brasov se lucreaza la acoperisul bisericii, care va fi cu tabla adusa de la Manastirea "Lavra Pecerska" din Ucraina. Lucrarile se vor termina in aceasta primavara si s-au ridicat la 45.000 de euro.

Obicei slav


O alta biserica este cea cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" de la Cajvana, din judetul Suceava. Tabla este adusa tot din Ucraina, de la Kiev, si l-a costat pe parohul de aici aproximativ 2,5 miliarde de lei vechi.

Obiceiul suflarii acoperisului cu aur apartine, asa cum mentioneaza chiar si parintele ortodox, rusilor. Asa ca acest tip de constructie este intilnit cu precadere in tarile slave, precum Serbia, Rusia, Bulgaria, Ucraina.