Bisericile joacă tare pe piaţa imobiliară

http://www.ftr.ro/bisericile-joaca-tare-pe-piata-imobiliara-23976.php

 Autor:  Iulian Pop  Data:  7.07.2009 

* Episcopiile clujene scot bani din chiria spaţiilor pe care le au în proprietate

La Cluj, episcopiile şi-au făcut deja o practică din a-şi rotunji veniturile prin închirierea spaţiilor pe care le deţin. În timp ce unii administratori parohiali lasă din preţ de dragul unor clienţi constanţi, alţi clerici dau dovadă de un spirit de afacerişti înăscuţi, care i-ar face invidioşi pînă şi pe cei mai mari businessmani. Majoritatea proprietăţilor din posesia episcopiilor clujene se află în centrul oraşului, ceea ce face ca afacerea să fie cu atît mai profitabilă. „Zona centrală a oricărui oraş este printre cele mai scumpe. La fel şi la Cluj. Chiria pe metrul pătrat este însă interpretabilă. Ea diferă în funcţie de locaţie şi de condiţiile oferite chiriaşilor. Preţurile variază de la şapte la 30 de euro pe mp. Zona Eroilor este cea mai scumpă. Un spaţiu de 80-100 mp de aici poate ajunge la o chirie lunară de 4.000-5.000 de euro, spre deosebire de Piaţa Unirii, unde un spaţiu similar costă 1.500 euro”, a declarat Carmen Pol, consultant imobiliar la Edil Casa, Cluj-Napoca.
Chirii la limită
Parohia Evanghelică Luterană practică tarife destul de mari, dacă ar fi să ne gîndim la spaţiile pe care le are pe bulevardul 21 Decembrie. 40 de euro pe mp plus TVA, zic chiriaşii din zonă. Suma este confirmată şi de reprezentanţii parohiei. Agenţii imobiliari privesc cu scepticism astfel de preţuri, care li se par destul de ridicate pentru zona bulevardului 21 Decembrie. „În acea zonă, un spaţiu de 80 mp se închiriază cu 1.000 de euro pe lună. Cel mult 15 euro pe mp, în funcţie de finisaje”, a aprecizat Carmen Pol, consultant imobiliar la Edil Casa. Şi Dorin Mureşan, consultant imobiliar la Imobil Star, confirmă că un metru pătrat în zona Bulevardului 21 Decembrie se învîrte în jurul a 20 de euro. „Depinde de afacere şi de profilul firmei”, a declarat Mureşan.
2.600 de euro dintr-un foc
Pe bulevardul 21 Decembrie, Parohia Luterană are spaţii comerciale închiriate şi momentan chiar un spaţiu vacant, de 55 mp în locul unde pînă nu demult era sediul magazinului „Bella”. Motiv pentru care parohia este în căutarea unui nou chiriaş, pe lîngă cei de la Intend Computers sau Bad Boy. În ciuda preţului practicat de luterani, în comparaţie cu piaţa imobiliară actuală, viitorilor chiriaşi li se impun şi cîteva condiţii. Afacerea nu trebuie să contravină reputaţiei şi principiilor religioase ale clericilor. Mînă de fier în afaceri, reprezentanţii parohiei îşi rezervă dreptul de a-şi alege viitorii chiriaşi. „Sîntem totuşi parohie. Viitorul chiriaş trebuie să ne spună exact ce întrebuinţare va avea spaţiul comercial închiriat de la noi. Excludem din start clienţii care vor să deschidă baruri, restaurante sau sex-shopuri. Inadmisibil”, a declarat administratorul parohiei. Magazinele de îmbrăcăminte, fie ele şi de lenjerie intimă, sînt însă acceptate.
Cîştiguri de perspectivă
Episcopia Greco-Catolică deţine spaţii comerciale pe strada Napoca, la numărul 8, şi pe Eroilor, la numărul 10. Cu toate că agenţii imobiliari susţin că Eroilor este cea mai scumpă locaţie din zona centrală a Clujului, cu preţuri pe mp de 60 de euro, chiria cerută de greco-catolici pare a spune contrariul. „Nu avem preţuri mari la stradă, cu toate că am renovat şi oferim condiţii bune. Preferăm clienţii stabili. Nu avem nici un interes să practicăm preţuri mari. Chiria la noi este cuprinsă între 8 şi 10 euro pe mp. De obicei, 8 euro pentru spaţiile de la mansardă şi restul la 10 euro”, a precizat Cristian Teglaş, econom eparhial al Episcopiei greco-catolice. Momentan, episcopia nu are nici un spaţiu comercial neocupat, doar două birouri pe Eroilor, de 20, respectiv 25 mp. Printre cei care au închiriat spaţii comerciale ale parohiei greco-catolice se numără centrul de expedieri DHL, agenţia de voiaj Wenstour şi un magazin de haine, Parada.
Romano-catolicii nu dau din casă
Episcopia romano-catolică se declară reticentă în a face publice sumele încasate din chiriile pe spaţii comerciale. Potrivit unor chiriaşi, sumele se negociază şi se stabilesc la mica înţelegere, nefiind un preţ fix. Totul depinde de abilitatea clienţilor de a se tîrgui şi de obţine cel mai bun preţ.
Maximum 40 de euro/mp
Preţul real al unui spaţiu comercial la stradă, în zona centrală, se învîrte în jurul a 20-40 de euro/mp. „De cerut, se cere mai mult uneori, pînă la 60 de euro, însă preţurile scad în urma negocierilor. Piaţa arată că e foarte mult. Se întîmplă ca proprietarii să ceară preţuri mari, însă drept dovadă nu se înghesuie nimeni să închirieze. Cel mai elocvent exemplu este spaţiul de lîngă Orange, care de mai bine de un an a rămas neocupat”, a declarat Lazar Gabor, consultant imobiliar la A1 Immobily. Potrivit lui Carmen Miron, director vînzări la Edil Casa, există spaţii comerciale în zona Eroilor închiriate cu 60 de euro/mp. „Preţurile au mai scăzut în ultimul an şi jumătate. Cam cu 30% faţă de cît erau în urmă cu doi ani, înainte de criză”, a declarat Carmen Miron.

Vaslui: Seminaristul înjunghiat şi agresorul, exmatriculaţi

http://www.adevarul.ro/locale/vaslui/Vaslui-_Seminaristul_injunghiat_si_agresorul-exmatriculati_0_502749870.html

m.adevarul.ro

Vasile Balan (18 ani) şi Bogdan Venin (16 ani) au fost daţi afară de conducerea Seminarului Teologic din Huşi pentru incidentul din luna mai. Dacă victima, deşi a provocat incidentul, poate să îşi caute un alt liceu, lui Venin i s-a anulat dreptul de a se înscrie la vreo unitate de învăţământ.

Vasile Balan şi agresorul său, Bogdan Venin, au fost exmatriculaţi. Decizia a fost luată zilele trecute de Consiliul de Administraţie al Seminarului Teologic „Sf. Ioan Gură de Aur“ din Huşi.

Dacă în cazul lui Vasile Balan pedeapsa a fost ceva mai blândă, în sensul că acesta îşi va putea continua studiile la o altă unitate de învăţământ, Bogdan Venin nu se mai poate înscrie la niciun liceu.

„Pentru elevul de 16 ani care l-a atacat pe colegul lui de cameră cu un cuţit s-a luat măsura de a fi exmatriculat fără drept de a se mai înscrie la o altă unitate şcolară“, a declarat Andrei Zagan, directorul Seminarului Teologic.

Decizia vine la mai bine de o lună de la incident întrucât Balan a avut nevoie de o perioadă de recuperare. „Elevul agresat a fost, de fapt, cel care a provocat scandalul şi a fost sub influenţa băuturilor alcoolice. Nu am putut să luăm măsuri împotriva lui în perioada în care a fost internat, însă consiliul de administraţie l-a exmatriculat, cu posibilitatea de a se înscrie la altă unitate“,a adăugat directorul. Pe lângă pedeapsa primită de la conducerea seminarului, elevul agresor va răspunde şi penal în faţa procurorilor.

Psihologii cred că decizia de a-i exmatricula pe cei doi elevi va avea efecte negative pe viitor. „În loc să se încerce reeducarea lor, din punct de vedere psihologic, această decizie nu poate duce decât la o scădere a nivelului de aspiraţie, a dorinţei de a realiza ceva bun şi constructiv. Această decizie le poate amplifica şi mai mult comportamentul violent“, a spus psihologul Ana Rinder.

Parintele-patron de biserica. Prima biserica privatizata din Romania si limuzinele preotilor vrajitori VIDEO

http://www.incont.ro/utilitare/parintele-patron-de-biserica-prima-biserica-privatizata-din-romania-si-limuzinele-preotilor-vrajitori.html

5 iunie 2011

Singurul preot din Romania care a fost caterisit pentru ca ar fi deschis cartea este Claudiu Vasilache. S-a reorientat rapid si si-a construit in fata vilei o biserica, devenind astfel primul cetatean roman cu biserica privata. Arhiepiscopia Romanului l-a pedepsit mai mult pentru ca a divortat de doua ori si pentru ca nu a dat ascultare mai marilor sai.

Parintele-patron de biserica. Prima biserica privatizata din Romania si limuzinele preotilor vrajitori VIDEO pe www.incont.ro

Fostul preot continua sa poarte reverenda de preot si s-a stabilit la 7 kilometri de Roman, la Secuieni, unde prospera: masini din toata tara fac coada la fostul parinte. Daca cei care se duc la Vasilache se feresc sa fie vazuti, oamenii din sat vorbesc deschis.

Pentru ridicarea lacasului de cult, fostul preot a primit usor autorizatie de constructie de la primaria din Secuieni, trecand cladirea in acte drept anexa la locuinta. Desi are legea in mana, primarul din Secuieni nu poate sa faca nimic. De ce? Pentru ca a primit ordin de sus sa-l lase pe fostul preot in pace.

Oricat s-ar afla fostul preot Vasilache in afara legii, primarul a preferat sa nu-si deranjeze superiorii politici si bisericesti ca sa ramana in carti.

Claudiu Vasilache si-a castigat faima de prooroc in satul Moreni din care a fost alungat dupa caterisire. Un loc izolat cu oameni extrem de saraci care-si omoara vremea mai mult in circiuma din fata bisericii.

Multi insa au lucrat pentru preotul caterisit si sunt fericiti ca datorita lui au astazi o casa pentru praznice si pomeni, obiectiv de importanta vitala pentru ei. In concluzie, mereu vor fi oameni care vor dori sa fie cu un pas inaintea propriului lor destin. Si vor cauta un raspuns in cartile preotilor, chiar daca asta ii va costa.

Preotul care-si calca in picioare enoriasii

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/preotul-care-si-calca-in-picioare-enoriasii-131564.html

11 August 2008

Mii de oameni se inghesuie la slujbele preotului din comuna teleormaneana Fotachesti

 

de PETRICA RACHITA

» Un preot teleormanean, Marian Ene "din Fotachesti", organizeaza slujbe care seamana mai degraba cu ritualurile pagane decat cu practicile ortodoxe.

» Credinciosii se intind pe jos, iar omul bisericii ii calca pur si simplu in picioare. Pe langa acest tratament "miraculos", preotul se ocupa cu ghicirea viitorului in Evanghelie, activitate pentru care este platit de enoriasi.

Parintele Marian din Fotachesti este foarte cunoscut atat in judetul Teleorman, cat si in Bucuresti. Recunoasterea publica nu i se datoreaza insa unor acte de caritate sau altor fapte cu adevarat remarcabile, caracteristice de altfel multor fete bisericesti, ci slujbelor ciudate pe care le tine. Oficial, preotul slujeste la o parohie din Videle, judetul Teleorman.
In fiecare vineri noapte, dealul din Fotachesti – cartier de la marginea orasului Videle – este plin de masini de la cele mai scumpe si pana la Dacii prapadite. Mii de oameni vin saptamanal pentru slujba parintelui Marian, iar multi dintre ei cred cu tarie in calitatile miraculoase ale acestuia. "Vine lume multa, cu fel de fel de necazuri. Slujba e frumoasa. Parintele a ajutat multa lume de cand e aici. Lume bolnava. Vin unii cu hainele copiilor bolnavi. si de cancer s-au vindecat unii", ne spune un credincios.

"Calca pe noi, asa, de sanatate"
Slujba din biserica se desfasoara intr-o intr-o nota aparent normala, cu psalmi si alte cantari. Pe la colturile bisericii observam insa oameni care se tarasc in genunchi. Unul dintre ei ne explica de ce face acest lucru: "Asa sunt canoanele parintelui. Se spune ca daca urci dealul in genunchi ti se indeplineste o dorinta". Din discutiile cu alti credinciosi remarcam ca multi dintre ei au tot felul de superstitii, care nu au nici o legatura cu Biserica Ortodoxa. Unii cred, de pilda, ca daca aprinzi un numar de lumanari intr-un anume loc, ai parte de noroc.
Punctul culminant al slujbei este insa atunci cand oamenii se intind pe jos, pe o distanta de cateva sute de metri, iar preotul iese din biserica si-i calca in picioare. Merge pe enoriasi, dintr-un capat in altul si nu se lasa pana nu-i paseste pe toti. "Calca pe noi asa, de sanatate, de toate ce-l ajuta. Ca parintele e plin de har. Nu toti preotii pot sa faca asa ceva", ne-a explicat un credincios in timp ce se intindea pe pamant.
Am intrat si noi in acest joc prostesc. Ne-am intins si am asteptat ca preotul sa treaca peste noi. Nu a fost o experienta prea usoara deoarece greutatea parintelui se invarte in jurul sutei de kilograme. Cu toate acestea, nu ne-a parut rau insa ca am asteptat pana la sfarsit, pentru ca asa am aflat ca preotul mai face si alte "minuni".
De fapt, slujba religioasa de la Videle si caraghioslacul cu calcatul picioare constituie pretextul preotului pentru a-si atrage credinciosii la asa-zisa biserica pe care o are in Bucuresti.

Casa "de ghicit" din Bucuresti
Micutul lacas de cult al parintelui Marian este in realitate o casa obisnuita din zona Pieptanari, de pe strada Nedeea. Curtea este plina de cruciulite agatate prin copaci, candele si locuri unde se aprind lumanari. Cladirea este de tip vagon, cu doua camere si un mic altar. Pe pereti sunt numai icoane, iar in asa-zisul altar sta la loc de cinste o Evanghelie. Sute de persoane vin aici in cele trei zile ale saptamanii – luni, marti si vineri – in care preotul lucreaza "pentru a le rezolva problemele". Oamenii astepta cuminti in curte, iar parintele ii cheama in casa, cand le vine randul, cu o sonerie improvizata.
Cu numai doua rugaciuni preotul sfinteste agheasma in curte, dupa care se asaza in altarul propriu si deschide "Cartea Sfanta". Pe noi "ne-a rezolvat" in zece minute. I-am zis preotului ca vrem ca sotia unuia dintre noi sa ramana insarcinata. Parintele Marian ne-a pus sa deschidem Evanghelia si ne-a spus: "Trei puncte, trei semne. Cineva a facut vraji asupra voastra, cineva cu E. Dar, daca fata o sa bea ceai din planta aceasta, trei zile imediat dupa ciclu, o sa ramana gravida cu siguranta. E o minune. O sa aveti baiat. Asta e «o floare-minune» (n.r. – preotul ne intinde o buruiana banala, cunoscuta in limbaj popular ca motul curcanului) si, daca o puneti in ceai si dupa aceea o sa beti, cu siguranta se va intampla nasterea de prunci".
L-am rasplatit pe parintele Marian cu cinci sute de mii de lei vechi pentru "vestea buna" pe care ne-a dat-o. Ne interesasem anterior la enoriasii de afara si aflasem cam care sunt "preturile" la preotul din Fotachesti. In timp ce ieseam de la parinte, am remarcat ca alti oameni vroiau sa intre la el cu fotografii in mana. Credinciosii ne-au explicat ca preotul rezolva si problemele celor care nu sunt de fata, singura conditie fiind aceea sa vada o poza cu ei. Chiar daca popa nu cere in mod expres bani pentru asa-zisul ajutor dat credinciosilor, ne-am dat seama ca obtine venituri consistente de pe urma acestora.

"Voi aveti ceva cu mine"
L-am intrebat pe parintele Marian care sunt motivele pentru care se ocupa de aceste practici. Preotul ne-a replicat ca tot ceea ce face el este conform canoanelor bisericesti. "Copiii lu’ taticu, voi aveti ceva personal cu mine. Eu la Bucuresti am o casa unde ma rog. E casa mea si ma rog impreuna cu credinciosii mei. Iar aici, la biserica, atunci cand ies noaptea si-i calc pe credinciosi, asta reprezinta intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim. Atunci oamenii au aruncat cu hainele, s-au intins pe jos, iar Mantuitorul a trecut peste ei. Se face si la manastiri, la iesirea cu Sfintele Daruri, nu este nimic iesit din comun."

Biserica nu este de acord cu practicile parintelui Marian
Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, are insa o cu totul alta parere despre activitatile parintelui Marian. "Nu exista asa ceva in biserica ortodoxa. Este exclus si absolut interzis sa deschizi Evanghelia. Sunt cazuri izolate pe care Patriarhia le sanctioneaza drastic. De asemenea, in toate randuielile bisericesti nu exista nicaieri stipulat ca preotul poate calca pe credinciosi. Din contra, mi se pare anormala o astfel de practica. Noi stim de parintele Ene, de practicile lui, iar el acum se afla in atentia Episcopiei Argesului si Teleormanului."

RASFATATUL PRESEI
» Presa romaneasca l-a privit de-a lungul vremii pe preotul Marian Ene ca pe un facator de minuni. Chiar sub acest titlu – "Minunile parintelui Marian" – revista Felicia a scris ca "din 1996, de cand e preot la Fotachesti, biserica alba cu 5 turle si 7 cruci ce poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, pana atunci doar loc de stagiatura pentru toti preotii care i-au trecut pragul, «miroase» a sfintenie. Iar lacasul, pana atunci tacut, a prins viata. Acum, in micul orasel din campia Teleormanului se infaptuiesc minuni".
O alta gazeta impresionata de acest preot a fost Formula AS. "Intr-un orasel din campia Teleormanului, mii de oameni il cauta cu infrigurare pe Dumnezeu. Saraci, disperati sau bolnavi, ei isi pun nadejdea in forta mistica a slujbelor tinute in miezul noptii de vineri, ziua mortii pe cruce a lui Iisus. Un preot tanar, dar cu viata de «om batran», dezleaga cu rugaciunile sale indurarea divina. Credinta lui inalta scara la cer", afirma si aceasta revista. Mai mult, poetul Laurian Stanchescu a scris chiar o carte care aminteste prin titlu de cele despre sfinti: "Viata parintelui Marian de la Fotachesti – Videle".

Credincioasele care vroiau să intre în altar au făcut haos la sfinţirea unei biserici din Sectorul 2

http://www.realitatea.net/credincioasele-care-vroiau-sa-intre-in-altar-au-facut-haos-la-sfintirea-unei-biserici-din-sectorul-2_845664.html
 ^^^VIDEO INSIDE^^^

19 iun 2011, 20:5

Mulţimea s-a dezlănţuit după ce Patriarhul Daniel a terminat slujba de sfinţire a picturilor renovate din interiorul bisericii Sfântul Dumitru din sectorul 2. Jandarmii au fost nevoiţi să ţină piept valului mare de credincioase care se înghesuiau la intrarea în biserică.

Enoriaşele s-au îmbulzit la sfinţirea bisericii Sfântul Dumitru / FOTO: REALITATEA TV

 

Sfinţirea unei biserici din sectorul doi al Capitalei s-a terminat cu ţipete şi îmbrânceli. Nerăbdători să ajungă în altar, enoriaşii s-au luat la ceartă chiar la intrarea în sfântul lăcaş. Pentru a-i aduce pe calea cea dreapta, pentru a-i face mai evlavioşi şi răbdători, a fost nevoie de interventia jandarmilor.
Mulţimea s-a dezlănţuit după ce Patriarhul Daniel a terminat slujba de sfinţire a picturilor renovate din interiorul bisericii Sfântul Dumitru din sectorul 2. Jandarmii au fost nevoiţi să ţină piept valului mare de credincioase care se înghesuiau la intrarea în biserică.
Mare le-a fost, însă, dezamăgirea când, ajunse în faţa altarului, preoţii le-au dat vestea că nu au ce căuta acolo. Asta pentru că au fost sfinţite doar picturile, renovate recent.
În total din biserică au fost scoase cu targa 5 persoane care au leşinat în timpul slujbei.

"Sfântul" pedelist Mihai Alexa de la Iaşi

http://www.jurnalul.ro/special/special/sfantul-pedelist-mihai-alexa-de-la-iasi-581890.html

n pridvorul bisericii din Podu Iloaiei – Iaşi, familia pedelistului Mihai Alexa a luat faţa sfinţilor, investind în a-şi face chip cioplit.

Autor: CRISTINEL C. POPA  17 iunie 2011

Să îţi faci chip cioplit, cu orice chip. Astfel sună pentru mulţi dintre politicieni pilda biblică. De fapt, e invers faţă de cum ar trebui să fie. Aşa s-a întâmplat în localitatea ieşeană Podu Iloaiei unde fostul primar veghează cu ochi zugrăviţi întru veşnicie din pridvorul bisericii, de-a dreapta Sfântului Cassian. Se glumeşte prin oraş cum că politicianul s-ar fi împrumutat. În orice caz, a dat circa o jumătate de miliard ca să refacă pictura bisericii de la Cimitirul Eroilor din Podu Iloaiei. Pentru asta (şi, se pare, niscaiva aprobări edilitare post-electorale), popa i-a imortalizat chi­pul. În culori vii. Credincioşii l-au votat, iar el a ajuns stăpân pe averea oraşului, recuperându-şi înzecit "investiţia". Este vorba despre fostul primar PDL Mihai Alexa. La finalul ultimului mandat a prosperat atât de mult, încât şi-a deschis un imperiu economic, cu pământuri în arendă, fabrică de pâine, moară, afaceri la Iaşi. La momentul oportun s-a "îmbolnăvit" brusc şi n-a mai candidat. Acum, cu mâna pe inima "bolnavă" râde şmechereşte, atât din pridvorul bisericii ("tobogan electoral"), cât şi din spatele biroului companiei, una care, evident, nu simte criza financiară. Aceasta e departe, efectele ei se simt doar creştineşte prin săracii în număr crescut ce se închină neştiutor la chipul său pictat. 

DE-A DREAPTA SFÂNTULUI IOAN CASSIAN
Sute de pelerini sosiţi din toate colţurile oraşului Podu Iloaiei (Iaşi) vin să se închine duminică de duminică la "moaştele picturale" (ptiu, drace, să nu facem cumva vreo cacofonie-blasfemie) ale "sfântului" ex-primar PDL Mihai Alexa. Zugrăvit cât îi e bustul de mare de-a dreapta şi de-a stânga drepţilor sfinţi ai bisericii milenare. Cocoţat pe perete, la intrarea în biserică, Mihai Alexa, aşa cum am spus - un reputat om de afa­ceri local, zâmbeşte în cadru familial şi familiar din stânga fiilor săi şi a nevestii şi de-a dreapta Sfântului Ioan Cassian. Oamenii din oraş, din ce în ce mai împovăraţi de griji şi de nevoi, se închină, de fapt, celui care i-a adus în sărăcie. Este cunoscut faptul că la Podu Iloaiei criza a început încă de pe vremea primarului Mihai Alexa. Acesta a investit în pictura din bi­serică, refăcând-o, iar pentru acest lucru, preoţii şi zugravul bisericii i-au făcut chip pictat. Chip cu care a câştigat alegerile, după care a prosperat "în mod legal" ca o pâine cu afânători din plin. Şi-a construit firme după firme, apoi s-a îmbolnăvit brusc. A ales să nu mai candideze, chipurile din motive de sănătate. A devenit peste noapte milionar şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din judeţul Iaşi. Dar a avut bunul simţ (familial) de a nu se îmbolnăvi atât de tare încât să nu poată păstori mega-afacerile sale cu iz pedelist. Însă toate acestea constituie un subiect separat. Ne vom limita doar la (ne)cuviinţa sa de a se imortaliza, "de-a se eterniza" pe peretele bisericii eroilor din oraş. Bi­serica cu hramul Sf. Nicolae, unde Mihai Alexa şi-a creat o poză de fa­milie încadrată în zorzoane argintii gen "palatele stăneştilor", este situată la Cimitirul Eroilor din Podu Iloaiei. 600 de eroi care au luptat pentru ca Mihai Alexa să aibă posibilităţile financiare de astăzi (după ce a lăsat vistieria Primăriei goală) zac cu crucile aproape de putrezire în curte. Pe acestea nu le-a refăcut-renovat. Cu ce s-ar fi ales? Lemnul nu i-ar fi oferit decât o formă de uitare: o biată cruce. În timp ce pictura care îl trece în eternitate străluceşte electoral pentru urmaşii de sânge portocaliu, ca un soare la care nu te poţi uita. Îi orbeşte şi astăzi pe localnicii săraci care se închină ca în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva. "Fostul primar este responsabil pentru situaţia gravă în care se zbate astăzi oraşul", spune o doamnă nedusă de multe ori pe la biserică. Dar să vedem pas cu pas cum a ajuns primarul Mihai Alexa să pună piciorul (era să zicem altfel, ca la patrupede, dar ne-am abţinut) în pragul bisericii şi să nu-l mai scoată de acolo.

EROU ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
"Lăcaşul sfânt a fost resfinţit în 2001 (pe vremea primarului Alexa), după ce a trecut prin nişte reparaţii capitale. Are valoare în primul rând prin cimitirul eroilor din al doilea război mondial, cimitir aflat în curte. Este o biserică a eroilor, am putea spune (printre care şi Alexa?). Sunt 608 cruci, unul dintre cimitirele de eroi cele mai mari ale Iaşiului. S-a pictat în perioada 1994-2000. Are drept ctitori, uitaţi acolo!, familia fostului primar. El a dat banii direct pentru refacerea picturii", ne spunea cu ceva vreme în urmă preotul Vasile Sârbu. "Noi pictura am terminat-o în 2000, iar el a fost primar în 2000, după ce s-a terminat lucrarea, bineînţeles, s-a prezentat în faţa cre­dincioşilor cu o faptă destul de frumoasă", povestea preotul cum a dus el de nas enoriaşii -alegători să-l "canonizeze", să-l întroneze primar pe omul pictat între sfinţi. Enoriaşii săraci i se închină neştiutori. "Are 2.000 de hectare în asociaţie. Şi eu am pământul dat la el. Are fabrică de pâine, o moară încă din 2000, iar din 2008, de când n-a mai fost primar, are şi mai multe. Dar este un om bun", spune o enoriaşă săracă, prezentă la slujbă. Alţii spun că băieţii săi învârt afaceri serioase la Iaşi, imperiul s-a extins. Sunt căsătoriţi Cătălin şi Lucian Alexa. Mama lor, soţia ex-primarului, imortalizată şi ea în pridvor, administrează un magazin. Fostul primar locuieşte într-o casă luxoasă cu multe camere, dar are şi apartamente în Podu Iloaiei şi Iaşi. "El nu provine dintr-o familie înstărită. Eu îi cunosc până şi bunicii", spune o bătrână, care adaugă "Acu’, de când a fost primar, s-a ajuns".

AGRESIV, CHIAR DACĂ E DUS LA BISERICĂ
Am încercat să schimbăm câteva vorbe cu ex-primarul PDL. Am obţinut numărul său de mobil de la soţia sa, care nici ea nu-l ţinea minte, i l-a dictat Cătălin, fiu-său. După un apel prelungit, ne-a răspuns de la birou. "Păi nu puteţi avea întrebări pentru mine!... Spuneţi totuşi". Îl întreb care a fost motivul pentru care a acceptat să fie pictat în biserică, amintindu-i de înţelepciunea biblică care spune să nu-ţi faci chip cioplit. A luat foc. "Păi ce, credeaţi că m-a luat de pe stradă şi m-a pus acolo? Vino dumitale şi dă bani mai mulţi şi te pune şi în altar, poate". Îi re­amintesc că figura sa se află prea aproape de sfinţi. "Construieşte şi mata, du-te şi dă bani acolo şi o să te puie... Pe atunci nu eram primar (n.r. – pictura i-a slujit în scop electoral). Ce vă arde pe dvs. dacă pe mine m-a pictat cât am stat? M-am săturat de voi cât am fost persoană fizică! Te rog frumos să nu mă mai suni niciodată!", a încheiat el furibund.

Preotul homosexual din România s-a făcut episcop milanez Mai mult: Preotul homosexual din România s-a făcut episcop milanez

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/preotul-homosexual-din-romania-s-a-facut-episcop-milanez-227480.html

22 Ianuarie 2009

A absolvit seminarul teologic, apoi a fost preot la un schit. Dar a părăsit Biserica Ortodoxă Română, în 2002, spunând că nu vrea să fie ipocrit, după ce a mărturisit că este homosexual, în direct, pe un post de televiziune. Acum însă, fostul preot Dimitrie Bica se numeşte Avondios de Como şi este episcop în Italia, de cel puţin doi ani, după cum se arată pe blogul său.

• 

La vremea respectivă, în anul 2002, când fostul preot îşi mărturisea public orientarea sexuală susţinând că în sânul bisericii există şi alţi prelaţi homosexuali, povestea lui Dimitrie Bica a făcut mare vâlvă. Au fost voci care l-au condamnat, dar şi foarte mulţi oameni l-au apreciat pentru sinceritate şi pentru curajul de a fi renunţat la sutană pentru a-şi urma destinul. O perioadă, Dimitrie Bica a trăit în România, pictând icoane pe care le semna sub pseudonim, dar şi militând pentru drepturile homosexualilor. La un moment dat a dispărut şi s-a zvonit că ar fi plecat din ţară, în Italia.
A postat fotografii pe blogul său
În luna noiembrie a anului trecut, Dimitrie Bica a venit în vizită în România. Doar că fostul preot ortodox, declarat homosexual, se numeşte acum Avondios de Como şi este episcop milanez. Mai exact, Arhiereu Vicar al Mitropoliei de Milano, de rit ortodox. Bica, alias Avondios, a postat pe blogul său impresii şi fotografii din această vizită, spune el spirituală, la bisericile din România şi Republica Moldova, în care a fost însoţit de mitropolitul Evloghie al Mitropoliei de Milano.
Ce este Mitropolia Ortodoxă de Milano
Mitropolia de Milano este un ordin ce aparţine Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Marele Maestru este Mitropolitul Evloghie de Aquileia. În prezentarea Mitropoliei se precizează că “Biserica noastră a început ca o mişcare de păstrare a tradiţiei ortodoxe în anii ’20, în perioada în care ortodoxia greacă se afla în criză din cauza introducerii modernismului în viaţa Bisericii. Un milion de credincioşi şi cea mai mare parte a clerului s-au alăturat acestei mişcări de rezistenţă împotriva tuturor formelor de modernism şi a calendarului nou (gregorian)”.

Preotul care recunoaşte că a fost plătit de Securitate

http://www.evz.ro/detalii/stiri/preotul-care-recunoaste-ca-a-fost-platit-de-securitate-926939.html

Vineri, 15 Aprilie 2011.Autor:  Mirela Corlățan

Preotul profesor Alexandru Moraru din Cluj a fost plătit de Securitate pentru notele sale informative şi trimis la studii la Oxford.

FĂRĂ TEAMĂ
Preotul Alexandru Moraru nu crede că trecutul va avea consecinţe negative asupra sa atâta vreme cât Patriarhul, ca fost coleg la Sibiu şi Bucureşti, îi ştie bine activitatea
Sursa: MIHAI ŞOICA

1

Pe 15 martie 2011, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română, pentru "importanta contribuţie la viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania". Cu doar câteva săptămâni înainte, CNSAS trimitea la Curtea de Apel Bucureşti o notă de constatare pe numele lui Alexandru Moraru, care arată că bazele impresionantului CV al preotului care astăzi este un important profesor universitar la "Babeş- Bolyai", şef de catedră la Facultatea de Teologie, au fost puse înainte de ’89, în perioada relaţiei sale de colaborare de 16 ani cu Securitatea.

Cu aprobarea serviciilor secrete, preotul Moraru şi-a desăvârşit studiile la Oxford şi şi-a asigurat un trai mai bun pentru el şi familia sa. Recunoaşte acest lucru cu sinceritate. "Se pleca foarte greu atunci. Sunt sigur că, dacă nu aş fi colaborat, nu aş fi ajuns la Oxford", spune preotul Moraru.

Angajament "cu mâna tremurândă"

Colaborarea cu ofiţerii de securitate a început în 1973, când Alexandru Moraru (pe atunci Găină, Moraru fiind numele de familie al soţiei, pe care l-a preluat la căsătorie) era un tânăr absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu ce s-a angajat ca pedagog la Seminarul de la Curtea de Argeş. Securiştii au considerat că le poate da informaţii despre "numărul mare de turişti şi delegaţii culturale" care vizitează mănăstirea şi despre "foşti condamnaţi contrarevoluţionari" cu care acesta intra în contact.

"Găină Alexandru s-a arătat deschis şi sincer în discuţii şi s-a declarat de acord să sprijine organele noastre în problemele ce ne interesează, fapt ce ne-a determinat să trecem la recrutarea sa. I s-a dat numele conspirativ «Dinu»", consemnau ofiţerii din Argeş în martie 1973.

Varianta preotului Alexandru Moraru despre propria recrutare este însă puţin diferită. "Am fost efectiv timorat, ameninţat că dacă nu colaborez mi s-ar putea întâmpla ceva mie sau părinţilor. M-am dus la un bun duhovnic de acolo, preotul celib Ioan Negruţu, care era directorul Seminarului şi făcuse puşcărie. Acesta mi-a zis că am două variante: să nu colaborez sau să colaborez pentru a nu-mi strica viitorul. Cred că dacă ar analiza cineva angajamentul meu, ar vedea că a fost scris cu mâna tremurândă, sub teroare", spune preotul Moraru.

Bilanţ: 74 de note informative în doi ani
Odată cu mutarea sa la Bucureşti în 1974, când a devenit doctorand la Institutul Teologic, Alexandru Moraru a fost preluat de ofiţeri din Bucureşti. Numeroasele note olografe din această perioadă semnate "Dinu", în principal despre colegii săi doctoranzi, arată că informatorul a căpătat încredere în ofiţeri şi le relata cu lux de amănunte discuţiile la care participa.

"S.N. critica în una din zile faptul că statul nostru a luat anumite măsuri în privinţa proprietăţii personale şi afirma că s-a ajuns prea departe încât şi bucata de pământ din curte să-ţi fie luată. Spunea el atunci că dacă se va continua cu măsuri de acestea o să se întâmple un dezastru mare în ţara noastră".

Despre un alt doctorand, R.T., "Dinu" turna în 1975, după slujba de Sfântul Dimitrie de la Patriarhie. "Referindu-se la afluenţa de credincioşi, a spus că se face mare propagandă că religia este liberă, însă părerea lui este că lucrurile nu stau chiar aşa (...) A început să mă întrebe dacă preşedintele ţării este un despot. A lăsat să se înţeleagă că ştie el ce ştie şi că nu mai are rost să mai continue discuţia, zicând «La-s că ştiu eu!»." (n.r. - greşeala apare în document).

Un alt "preferat" al informatorului era doctorandul Z.C., despre care a dat mai multe note. "E foarte necăjit că nu a luat examenele de bursă în străinătate. Dacă aveam noroc, a spus el nu ştiu pentru a câta oară, nu mă întorceam de unde m-ar fi trimis. Speră să se căsătorească vara aceasta, în speranţa ca aşa o să plece mai uşor peste hotare". Ca urmare a notelor lui "Dinu", ofiţerii au dispus ca Z.C. să fie "semnalat la Direcţia Paşapoarte", după cum au consemnat. În total, în doi ani, până în 1976, Moraru ar fi furnizat Securităţii 74 de note infomative. Atunci s-a mutat la Cluj, ca profesor la Seminar, şi a început o nouă etapă a colaborării sale, la fel de prolifică.

Recompense băneşti şi cadouri de nuntă

Deşi securiştii apreciau patriotismul care l-a determinat pe Alexandru Moraru să accepte recrutarea, din dosare reiese că relaţia sa cu Securitatea a fost una bazată şi pe interes material.

Astfel, încă din 1974, acesta a fost plătit de Securitate "pentru munca depusă" cu sume variind de la 50 de lei, ca începător, până la 800 de lei, în 1980, respectiv 1981, când devenise un informator rodat şi foarte eficient. Chiar şi cu ocazia căsătoriei, în toamna lui 1977, Securitatea a fost "atentă" cu acesta şi i-a făcut un cadou, cu chitanţă, de 300 de lei.

"Da, am primit bani, dar eu îmi amintesc că doar în perioada în care eram doctorand. Erau sume derizorii, dar eram foarte strâmtorat şi mi-au prins foarte bine", spune preotul profesor.

"În perioada cât s-a aflat la studii în străinătate, a cooperat în condiţii corespunzătoare cu UM 0544, în legătura căreia s-a aflat."
NOTĂ DE ANALIZĂ A SECURITĂŢII CLUJ, 22 iunie 1989

ÎNCREDERE

Securist invitat în casă pentru influenţarea soţiei

Atât înainte de a pleca la studii la Oxford, în 1979, cât şi după întoarcerea în ţară, una dintre ţintele lui "Dinu" la Cluj a fost inspectorul local pentru culte, Ţepeş Hoinărescu, a cărui viaţă privată făcea, se pare, deliciul ofiţerilor.

"S-a constatat de unii că tovarăşul inspector H.Ţ. (fragment protejat). R. şi doamna F. de la Arhiepiscopia Clujului, precum şi cu alte preotese care, prin asemenea mijloace, au lansat prin tovarăşul Ţ., pe soţii lor. Comportarea sa, după cum vedem, contravine întru totul spiritului şi moralei comuniste", îşi permitea informatorul o opinie personală la începutul lui 1978.

Câteva luni mai târziu, "Dinu" îndrăzneşte chiar să le sugereze ofiţerilor o strategie cu privire la inspector. "Din spusele cumnatei mele, M.A., am aflat că tovarăşul inspector teritorial H.Ţ. are (fragment protejat) pe nume E. din R.P. Ungară, care vine cel puţin de două ori pe an la Băile Felix, când inspectorul respectiv îşi petrece concediul de odihnă. Inspectorul este însoţit de fiecare dată de protopopul Bistriţei cu a cărui fată, pe nume D., acum divorţată (fragment protejat). Dacă tov. inspector este (...), oare aceasta (n.r. - fiica protopopului) nu poate avea o oarecare influenţă asupra lui şi să afle anumite lucruri de la el?".

Atât inspectorul de la Cluj, cât şi Gheorghe David, cel de la Bistriţa-Năsăud, judeţul în care s-a născut preotul Moraru, au fost denunţaţi pentru favorizarea cultelor neoprotestante "în schimbul unor frumoase sume de bani". Despre inspectorul de la Cluj, preotul Moraru îşi aminteşte cu neplăcere, zicând că "a fost autorul reţinerii în ţară" şi a "situaţiei soţiei".

"Trei ani nu m-a lăsat să plec cu bursa pe care mi-o acordase Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Apoi, în ianuarie 1980, la câteva zile după ce am plecat, Hoinărescu i-a desfăcut contractul de muncă soţiei mele, care era bibliotecară la Seminar şi abia născuse prima noastră fetiţă", susţine Moraru. Din dosar reiese însă că soţia era cea care se împotrivea plecării sale, motiv pentru care l-a rugat pe maiorul Vasile Moise să o înduplece. "Am pus la punct legenda sub care să mă prezint, în sensul că sunt tovarăşul T. de la MAE. I-am spus soţiei lui Dinu cele stabilite cu el anterior", raporta apoi ofiţerul.

"I S-A PĂRUT SUSPECT"

Secretul corespondenţei, o bagatelă

Preotul Alexandru Moraru recunoaşte că a colaborat înainte de a pleca şi după ce s-a întors de la Oxford, dar susţine că ideea colaborării şi în perioada studiilor în Anglia este "o absurditate". Îl contrazice însă dosarul de circa 300 de pagini primit de CNSAS de la SIE.

Într-un raport din ianuarie 1979, se vorbeşte despre două întâlniri pentru pregătirea contrainformativă în care i-au fost prezentate "sarcinile aprobate de conducerea CIE", ocazie cu care "Dinu" le-a predat ofiţerilor o scrisoare ce-i fusese încredinţată de un funcţionar M. de la Patriarhie pentru a o transmite cuiva în străinătate.

"Întrucât numele expeditorului nu era al funcţionarului respectiv, lui Dinu i s-a părut suspect şi ni l-a predat. Din conţinutul scrisorii a reieşit intenţia de evaziune a numitului M.A. Am reţinut scrisoarea (...). Dinu a mulţumit pentru faptul că s-a evitat o eventuală compromitere a sa".

"În timpul cât s-a aflat în străinătate, Dinu a respectat instructajul efectuat, iar la înapoierea în ţară ne-a predat Tetraevanghelul lui Gavril Uric, manuscris românesc, exemplar unic, pictat pe pergament în anul 1429 la Mănăstirea Neamţ, identificat de sursă la Biblioteca Bodleiană din Oxford", evaluau ofiţerii câţiva ani mai târziu.

La întoarcerea în ţară, în 1980, Alexandru Moraru a continuat colaborarea, zice el, pentru a evita şicanele inspectorului de culte, reînnoind angajamentul în 1986.

Nu doar mediile ortodoxe erau în atenţia sa, ci toate celelalte culte. De pildă, în 1985, scrie un adevărat reportaj pentru Securitate despre vizita pastorului american neoprotestant Billy Graham, la Cluj. Rezistenţa unor preoţi greco-catolici face şi ea subiectul notelor informative ale lui "Dinu", care a "menţionat că în rândul acestora îl poate folosi cu succes pe socrul său, fost greco-catolic" (n.r. - preotul Onisie Moraru). În 1989, relaţia sa cu Securitatea devenise atât de apropiată încât a obţinut fără nicio problemă aprobare pentru a pleca împreună cu soţia într-un circuit în Occident, cu sarcini trasate pentru fiecare ţară.

DESPRE VICTIME

"Toţi au ajuns oameni bine"

Moraru a fost căutat şi după Revoluţie de securişti, ca să continue colaborarea. "Matale pe ce lume trăieşti, i-am zis lui Popa Ioan, unul din securişti. Şi m-a lăsat în pace pentru că am fost unul din iniţiatorii reînfiinţării Institutului Teologic din Cluj", spune Moraru. Doi ani rector, apoi patru ani decan la "Babeş-Bolyai", acum şef de catedră şi slujitor la Biserica "Schimbarea la Faţă".

"Am 63 de ani, cinci copii, sunt la apusul carierei, am un diabet de 16 ani, nu mă deranjează foarte mult acest dosar, pentru că nu mi-e jenă şi ruşine de ce am făcut în viaţă. Nimeni nu a avut de suferit, toţi au ajuns oameni bine", zice Moraru despre cei care apar în dosar.

Preot din Ucraina la sfintit de politisti

Preotul care tulbură apele

http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/preotul-care-tulbura-apele-222989.html

20 Aprilie 2011 de Vali Popa

Sătenii aşteaptă să se limpezească apele

Exploatarea pietrei de calcar din Căvăran este concesionată de o firmă a primarului din Criciova, care este şi preot şi administrator al societăţii.
O carieră de piatră de calcar ce aparţine unui preot care ocupă şi funcţia de primar în judeţul Timiş tulbură la propriu apele unui râu din satul Căvăran din judeţul Caraş-Severin. Exploatarea este concesionată de o firmă a primarului din Criciova, care este şi preot, şi administrator de firmă. Sătenii din Căvăran spun că angajaţii carierei spală piatra şi utilajele în albia pârâului Vălişoara, care trece prin mijlocul satului. În nici un an situaţia nu a fost atât de gravă ca acum. Mâlul provenit din spălarea pietrei a acoperit toată albia, iar apele tulburi au ucis fauna din pârâu. Ba mai mult, sătenii nici nu mai au unde să îşi adape animalele, iar apa din fântâni s-a umplut, şi ea, de mâl în suspensie.
Balta fără peşti
Fiindcă niciodată preotul director nu şi-a găsit timp să vorbească cu oamenii, sătenii au depus peste 30 de reclamaţii la Prefectură, Garda de Mediu şi chiar la Poliţie. La solicitările sătenilor, Corpul de Control al Prefectului, Garda de Mediu şi Societatea de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin s-au deplasat la faţa locului pentru a verifica reclamaţiile. Deşi "preotul" director şi primar spune că „am toate actele în regulă", inspectorii de la Direcţia Apelor şi comisarii Gărzii Financiare i-au impus sistarea activităţii. La fel, Corpul de Control al Prefectului a dispus refacerea documentaţiei şi intrarea în legalitate. Ţăranii spun că „nu mai putem creşte animale în zonă, pentru că nu mai au nici o sursă de apă. Apele pârâului sunt negre din cauza mâlului", spune Ilie Dobran. „Şi populaţia piscicolă a fost afectată, atât în pârâu, cât şi în râul Timiş în care se varsă Vălişoara", spune Damian Cuncea. Pentru că autorităţile nu îi luau în serios, sătenii au filmat cum utilajele exploatării spălau piatra în pârâul Vălişoara.
2.000 de lei pentru nereguli
Dacă firma nu va respecta condiţiile impuse de către comisarii Gărzii de Mediu, conducerea acesteia se va alege cu dosar penal. Sătenii speră ca măcar de acum înainte "să se limpezească apele" şi să-şi poată creşte animalele în linişte. „Garda de Mediu a amendat firma preotului-primar şi director cu suma de 2.000 de lei, pentru că pământul de pe exploatare a ajuns în apă şi am cerut intrarea în legalitatea, fie prin devierea pârâului, fie prin alte metode", spune Marius Cârpean, directorul instituţiei.